...iubotea, Gaura, Gutanu, precum si pe versantul prahovean, in vaile Zgarbura si Peles. Insular, sub forma de blocuri mari, izolate, aceste calcare sunt prinse in masa conglomeratelor de Bucegi.Largul sinclinal al Bucegilor, cu inclinare generala spre sud, este alcatuit, insa, dintr-un pachet gros de peste 1000m de conglomerate de varsta cretacica.Relieful actual al Muntilor Bucegi este opera agentilor externi care, prin actiunea lor asupra unui mozaic dev roci cu rezistenta diferita la eroziune, au creat, in ddecursul timpului, o mare diversitate de forme. Dintre agentii modelatori ai reliefului amintim, in primul rand, ghetarii ce, odinioara au cantonat aici- circurile glaciare strajuite de colti stancosi si custuri, vaile glaciare cu profil specific, cu praguri si morene, fiind o dovada a activitatii acestora. In prezenta apelor, calcarele au generat un alt tip de relief - relieful carstic la suprafata- lapiezuri, doline, chei si vai stramte, iar in subteran- pesteri cu o gama variata de formatiuni concretitoare. Alternanta proceselor de inghet si dezghet, la care se adauga actiunea apei si a vantului, explica aparitia unor forme de relief cu aspect singular Babele, Sfinxul, Ciobanasul s.a.In ansamblu, Masivul Bucegilor apare ca un puternic nod orografic, ce culmineaza in Varful Omu, de unde se desfac culmile nordice cu orientari diferite, iar spre sud o potcoava imensa de inaltimi, bine individualizate, atat pe latura estica, cat si pe cea vestica.Particularitatile climatice sunt generate de radiatia globala, de circulatia generala a atmosferei si de caracteristicile suprafetei topografice. Circulatia atmosferei este preponderent oceanica vestica, in proportie de 45, atat in perioada rece, cat si in cea calda a anului, dupa care urmeaza ca pondere circulatia polara, tropicala etc.Temperatura aerului scade cu altitudinea, astfel incat daca pe valea Prahovei media anuala este de circa 6o , la Predeal este de 5o C, pentru ca pe cele mai inalte culmi, la Varfu Omu, de pilda, sa scada la -2,5oC. In luna februarie temperatura medie este de -11oC, pe platou aceasta este cuprinsa intre -10oC si -8oC, in restul masivului -8oC la -6oC, iar la Predeal ajunge la -4,4oC. In luna Iulie, in timp ce la Predeal, la 1050m temperatura medie lunara este de 14,5oC, in cuprinsul masivului variaza, in functie de conditiile locale, intre 6oC si 12oC, pentru ca la Varfu Omu sa fie de numai 5,4oC. Modificarea conditiilor atmosferice de la o zi la alta este, uneori, spectaculoasa, cand in plina vara- din cauza invaziilor de aer rece- pot aparea zile cu viscol si ninsoare, sau, in plina iarna, zile calme, cu temperaturi ridicate din cauza inversiunilor de temperatura, cand pe platoul Bucegilor temperaturile pot fi cu 10-15oC mai ridicate decat in valea Prahovei sau in cea a Ialomitei.Precipitatiile -sub forma de zapada sau ploaie- pot cadea in oice anotimp al anului, dar cu frecvente diferite. La Varful Omu suma anuala a precipitatiilor este, in medie, de 1277,6 mm. Cele mai mari cantitati de precipitatii cad in luna Iulie, a carei medie este de 168,5 mm si cele mai mici in lunile octombrie si noiembrie cand se inregistreaza 52,9 mm. Legat de precipitatii si de existenta norilor, s-a calculat ca, in medie, in regiunea de munte sunt anual sub 40 zile cu cer senin si peste 140 zile cu cer acoperit.Vantul - element climatic aproape permanent pe cele mai inalte culmi- are intensitati si viteze diferite in timpul anului. La Varful Omu viteza medie anuala a vantului este de 10 ms, iar pe fundulk vailor adapostite ea poate scadea in valori pana la 2 ms. Vantul creste in intensitate cu altitudinea, ajungand ca pe cele mai inalte culmi sa atinga pana la 30-35 ms, fapt care face aproape imposibila circulatia turistilor. Apele Dispunerea reliefului si regimul anual al precipitatiilor fac din masivul Bucegi un adevarat castel de ape. In general, rocile constituente retin apele rezultate din ploi si din topirea zapezilor, acestea infiltrandu-se lent pentru a fi apoi redate, treptat, sub forma de izvoare care apar pe vai, la capete de strat, la baza calcarelor, a conurilor de grohotis sau a morenelor frontale. Apele din platou sunt adunate de afluentii Prahovei. Spre aceasta artera hidrografica se indreapta toti afluentii de pe dreapta, dintre valea Cerbului si Izvorul Dorului. Acestia, desi au debite mici, au vai cu pante mari in profil longitudinal, de unde si numeroase praguri si cascade. Valea Cerbului, are un debit de 0,47 m3s , restul afluentilor- Valea Alba, Jepii, Urlatoarea, Peles si Zgarbura- avand o contributie mai mica la sporirea debitului raului principal, care la confluenta cu Izvorul Dorului are 5,13 m3s.Vegetatia Etajarea reliefului, solul si diversitatea conditiilor climatice permit dezvoltarea unei vegetatii bogate si de mare diversitate in cuprinsul masivului. In partea cea mai joasa, la limita cu Subcarpatii, sunt frecvente padurile de fag si carpen. Treptat, pe masura ce altitudinea creste apar padurile de brad si molid, care urca pana la 1200- 1500 m. In partea superioara a etajului forestier, cam pana la 1750 m, se intalnesc paduri de molid. Dealtfel, in Bucegi molidul este cel mai raspandit conifer- molidisuri tipice intalnindu-se pe versantii nordici si vestici ai masivului, in valea superioara a Ialomitei, la Piatra Arsa si pe versantii nordici ai Jepilor Mici.Larg raspandite sunt si tufarisurile de jneapan si ienupar, cele din urma fiind mai putin reprezentate aparand pe versantii vestici ai muntilor Tatarului, Deleanu si Lucacila, de pe partea dreapta a Ialomitei, fiind asociate cu afinul si merisorul.Crestele si varfurile din etajul alpin superior au o vegetatie adaptata la temperaturi scazute sub 00, cu vanturi puternice, care produc uscaciune. Covorul vegetal este discontinuu, plantele sunt foarte scunde si formeaza pe sol pernite sau sunt cu frunzele lipite de sol, cum se observa pe Varful Omu, pe crestele Coltilor Obarsiei, Morarului, culmea Scara si Varful Bucsoiu.Rezervatiile naturale Cea mai mare zona declarata rezervatie din Bucegi ocupa o suprafata de 4400 ha si se intinde pe abruptul exterior al masivului, de la Sinaia pana in saua Strunga.Rezervatia Pestera Ialomitei 225 ha ocupa zona forestiera de pe muntii Cocora si Batrana si include padurea Cocora., pestera Ialomitei cu imprejurimile, cheile Ursilor si ale Pesterii, valea Horoabei si zona subalpina a muntelui Batrana.Sunt ocrotite aici, pe langa toate formele carstice, si molidisurile de pe muntii Cocora si Batrana, tufarisurile de jneapan, exemplarele de zimbru din valea Horoabei, palcurile de larice. In buruienisurile din cheile Ursilor si Valea Horoabei se intalneste nopticoasa . Pe stancariile de pe calcarele inierbate apare, spordic, secara de munte, element mediteranean- balcanic, alaturi de stanjenelul dacic.Rezervatia Zanoaga 150 ha cuprinde versantii sudic si estic ai muntelui Zanoaga si versantul drept al cheilor Zanoaga Mare. Pe brane si pe grohotisurile calcaroase, cu un totpoclimat specific, s...
Download