... subdiviziunile sale Relieful si subdiviziunile sale HYPERLINK http.geocities.comdmarioaraimagesCamerid.GIF HYPERLINK http.geocities.comdmarioaracarpmeri.htm tl Grupa BucegiGrupa Bucegi Grupa Bucegi HYPERLINK http.geocities.comdmarioaracarpmeri.htm tl Grupa FagarasGrupa Fagaras Grupa Fagaras HYPERLINK http.geocities.comdmarioaracarpmeri.htm tl Grupa ParangGrupa Parang Grupa Parang HYPERLINK http.geocities.comdmarioaracarpmeri.htm tl Grupa Retezat - GodeanuGrupa Retezat - Godeanu Grupa Retezat Godeanu HYPERLINK http.geocities.comdmarioaracarpmeri.htm tl Clima si hidrografiaClima si hidrografia Clima si hidrografia HYPERLINK http.geocities.comdmarioaracarpmeri.htm tl Vegetatia, fauna, solurile, monumentele naturii.Vegetatia, fauna, solurile, monumentele naturii. Vegetatia fauna solurile monumentele naturii HYPERLINK http.geocities.comdmarioaracarpmeri.htm tl Populatia si asezarile omenesti.Populatia si asezarile omenesti. Populatia si asezarile omenesti HYPERLINK http.geocities.comdmarioaracarpmeri.htm tl Activitati economiceActivitati economice Activitati economice Caractere generale. Caracterele generale ale Carpatilor Meridionali se pot rezuma astfel - au cele mai mri altitudini, sunt masivi, putin fragmentati si relativ rigizi datorita substratului predominant cristalin altitudinile mari la peste 1800 - 2000 m le confera un caracter alpin evident - desi resursele sunt relativ putine, existenta bazinului huilifer Petrosani si a resuselor hidroenergetice le confera un potential energetic ridicat - climatul montan si alpin si dezvoltarea pe altitudine a reliefului influenteaza etajarea verticala puternica a vegetatiei, faunei si solurilor, in acest fel, in cadrul Carpatilor Meridionali fata de celelalte ramuri carpatice mai scunde, fragmentate si mai intinse se observa cel mai bine etajarea caracteristicilor fizico-geografice - conditiile relativ dificile nu au impiedicat umanizarea lor straveche din paleolitic so neolitic si urilizarea economica a resurselor de baza paduri, pasuni si fanete. Carpatii meridionali au constituit in mai multe ocazii un teritoriu de adapost, cu deosebire in vremea navalirii popoarelor migratoare.Relieful si subdiviziunile sale Relieful Carpatilor Meridionali are urmatoarele caracteristici definitorii - au fost identificate si descrise urmatoarele caracteristici de eroziune la peste 2000 m paltforma Borascu, la 1200 - 1600 m platforma Rau-Ses, si la 1000 m paltforma Gornovita - relieful glaciar este foarte bine exprimat la altitudini mari circuri, vai, morene - sisturile cristaline care predomina dau reliefului un caracter masiv si putin fragmentat si conserva foarte bine platformele de eroziune - pe alte roci calcare, indeosebi exista fenimene carstice si forme structurale - la sfarsitul Pliocenului, Carpatii Meridionali s-au ridicat cu 1000 m judecand dupa pozitia platformei inferioare Gornovita, acesta ridicare contribuind la dezvoltarea unor caracteristici alpine ale reliefului - culoarele marginale, vaile transversale mari Oltul si Jiul si depresiunile au favorizat instalarea unor circulatii active. Subdiviziunile majore sunt cele patru grupe Bucegi, Fagaras, Parang, Retezat-Godeanu, fiecare cu o serie de subdiviziuni proprii. HYPERLINK http.geocities.comdmarioaracarpmeri.htm tl Grupa BucegiGrupa Bucegi grupa Bucegi HYPERLINK http.geocities.comdmarioaracarpmeri.htm tl Grupa FagarasGrupa Fagaras grupa Fagaras HYPERLINK http.geocities.comdmarioaracarpmeri.htm tl Grupa ParangGrupa Parang grupa Parang HYPERLINK http.geocities.comdmarioaracarpmeri.htm tl Grupa Retezat - GodeanuGrupa Retezat - Godeanu grupa Retezat Godeanu Grupa Bucegi Aceasta grupa cuprinde, intre Dambovita si Prahova, Muntii Bucegi 2507 m, Leaota 2135 m, Piatra Craiului 2239 m si culoarul Bran-Rucar. In Muntii Bucegi unde predomina conglomeratele cretacice dispuse sub forma unui sinclinal suspendat platoul Bucegilor, apar forme structurale brane, Sfinxul, Babele si abrupturi majore indeosebi spre Valea Prahovei. Exista urme glaciare pe vaile ce pornesc de sub Vf.Omu Valea Ialomitei, Valea Gaura, Valea Malaiesti. Pe Valea Ialomitei prezenta unor roci calcaroase a favorizat aparitia unor chei Cheile Zanogei, Cheile Tatarului etc. si a Pesterii Ialomitei. Muntii Leaota, formati din sisturi cristaline, pastreaza pe inaltimi largi platforme de eroziune. Muntii Piatra Craiului au aspectul unei creste zimtate care reprezinta flancul sinclinal si au areale cu fenomene carstice in Cheile Dimbovitei, Cheile Zarnestilor. Culoarul Bran-Rucar este o zona larga la 1000 -1200 m intre Bucegi si Piatra Craiului, umanizata intens cu o veche functie de legatura intre Campulung si Brasov. Grupa Fagaras Aceasta cuprinde o culme nordica Muntii Fagara si o culme sudica, mai fragmentata Cozia, Frunti, Ghitu, Iezeru-Papusa. Muntii Fagaras sunt cei mai inalti din tara Vf. Moldoveanu - 2543 m Vf. Negoiu - 2535 m, cu un relief glaciar foarte dezvoltat cu circurile Balea, Capra, Podragu, Urlea etc. si o creasta centrala cu altitudini ridicate peste 2000 m, in lungime de 40 km si relief accidentat. Muntii Iezer-Papusa au un relief glaciar expresiv Iezer si suprafete de eroziune intinse Papusa. Intre Muntii Fagaras si Cozia se afla Depresiunea Lovistei denumita si Tara Lovistei. In grupa Fagaras exista o serie de amenajari hidroenergetice Lacul Vidraru, pe Arges, lacuri pe rauri mai mici si soseaua Transfagarasana. Grupa Parang Aceasta grupa este mult mai intinsa, cu suprafete de eroziune bine pastrate la altitudini mari si un relief glaciar expresiv. Din Muntii Parang 2518 m se desprind spre nord Muntii Sureanului cu Vf. lui Patru - 2130 m spre nord-est. Muntii Cindrelului cu Vf. Cindrel - 2244 m Vf. Steflesti - 2258 m, iar spre est Muntii Lotrului si Capatanii cu Vf. Ursu - 2124 m. Pe marginile grupei Parang, legat de calcare, se dezvolta fenomene carstice Pestera Muierii, pesterile Sura Mare, Tecuri. In Muntii Sureanului a caror parte nord-vestica are denumirea de Muntii Orastiei, la altitudinea de cca. 1000 m exista vegetatii dacice, inclusiv capitala, Sarmisegetusa Regia. Marginea nord-estica a Muntilor Cindrel, orientata spre Sibiu Marginimea Sibiului are asezari rurale traditionale de pastorit Jina, Poiana Sibiului. Grupa Parang este strabatuta de o sosea de inaltime soseaua transalpina de la Novaci la Sebes si are importante amenajari hidroenergetice lacul Vidra, hidrocentrala Lotru-Ciunget, lacurile si hidrocentralele de pe Sebes, alte acumulari pe raurile mai mici Cugir, Sadu. Grupa Retezat - Godeanu Aceasta grupa are altitudini mai mari in Retezat Vf.Peleaga - 2509 m, Godeanu Vf. Gugu - 2290 m si Tarcu 2186 m si mai mici in muntii Vilcan Vf.Straja - 1869 m, Muntii Cernei si Mehedinti. Muntii Retezat conserva cele mai frumoase si tipice forme de relief glaciar din tara noastra in muntii marginali Vilcan, Cernei, Mehedinti apar fenomene carstice Pestera, Closani etc. in Godeanu, Retezat, Tarcu, cele trei platforme de eroziune din Carpatii Meridionali, descrise aici pent...
Download