...lte catolicism 94, protestantism, islamism.Spania Natura. Predomina relieful de podis si cel muntos 90din terit.,alt. med.660m, locul 2 in Europa dupa Elvetia .Principala unitate de relief este Maseta Central, un podis divizat prin lantul muntos central Sierra de Guadarama, Sierra de Gredos s.a in platourile Vechii Castilii, in N.,mai inalte 700-1000msi usor accidentate si platourile Noii Castilii in S. mai joase 700-600m.Meseta Central este inconjurat de o serie de lanturi muntoase Cordillera Cantabrica, Cordillera Iberica s.a. In SE se desfasoara Cordillera Betica vf. Mic Mulhacen din Sierra Nevada 3478 m,,iar in NE se afla lantul muntilor Pirineialt. max. 3404 in vf. Pico dAneto.Insulele Canare Gran Canaria, Tenerife, La Palma, s.a, aflate in Oc. Atlantic la 100-120km de tarmurile Africi sunt muntoase , de origine vulcanica alt. max. 3718m.Insulele Baleare Mallorca,Menorca,Ibiza s.a,aflate la 200 km E de tarmul mediteranean spaniol, au relief muntos.Clima este oceanica in NV cu precipitatii bogate, mediteraneana in E si S cu veri calde si secetoase, iernji blande si ploioase, continentala in Meseta Central. Reteaua hidrografica este relativ saraca, principalele cursuri de apa fiind Duero,Tajo,Guadiana si Guadalquivir, care se varsa in Oc. Atlantic, si Ebro,care debuseaza in Marea Mediterana. Stepa ocupa supr. insemnate in partea centrala , pajistile ierboase sunt dezvoltate mai ales in Pirinei, iar padurea este alcatuita mai ales din specii de stejar si fag, in reg. montane. Populatia. 39 434 000 loc. in 1833 12 300 000 in 1900 18 600 000 1960 30 400 000, natalitate 10,2o mortalitate 8,5o populatie urbana 78. Orase principalemii loc.Barcelona1681, Valencia 777, Sevilla705,Bilbao384s.a.Spanioli castilieni cca. 73, catalani cca.18, galicieni cca.6, basci cca. 1,5 s.acirca 4 mil de spanioli traiesc in srainatate. Culte catolicism peste 97, islamism s.a. Franta Natura. Cea mai mare tara ca supr.din Europa Occidentala, cu doua fatade maritime Oc.Atlantic si Marea Mediterana, Franta are un relief variat Muntii Alpi alt. max. Mont Blanc-4810m,cu vai si relief glaciar tipic ghetari, lacuri, creste ascutite, vai, in Se, Muntii Pirinei, la granita cu Spaniaalt. max. 3404m si muntii Jura si Vosgi, mai scunzi si mai vechialt. sub 1750min E, bine impaduriti, carora li se adauga reg. colinare si podisuri Ardeni in N, Masivul Armorican, Masivul Central dominat de inaltimi vulcanice , in partea central sudica, precum si bazine si culoare depresionare bazinul Parisului, al Acvitaniei, culoarul Rhonului, campia Alsacieisi campii litorale Languedoc, Roussillon, Cascogne.Clima este temperat oceanica cu precipitatii mai bogate in V si in muntii inalti peste 1000mm anualsi mediteraneanapecipitatii 500 mm anual pe litoralul sudic, unde vanturi reci, precum mistralul si tramontanul pot compromite recoltele de citrice. Reteaua hidrografica este densa, legata prinr-un sistem de canale 4600kmsi orientata spre Oc.Atlantic Seine, Loire, Garonne, Moselle, Rhinsi spre Marea Mediterana Rhone. Exista numeroase lacuri, mai mari fiind Le Man-Geneva 522km la granita cu Elvetia, Bourget si dAnnecy. Populatia. 57 206 000 loc. 1801 27 350 000 1901 38 260 000 1921 39 210 000 1960 40 260 000, natalitate 13,3o, mortalitate 9,2o,pop urbana 74.Aglomeratii urbane princiaplemii loc. Lion 1262, Marseille1087, Bordeaux685, Toulouse608s.a. Cele mai mari densitati ale populatiei se inregistreaza in regiunea pariziana 890 lockm patrat,2 din suprafata Frantei ,19 din pop. tarii.Culte catolicism 90, protestantism,islamism.Elvetia Natura. Tara cu cea mai ridicata alt. medie din Europa. Muntii Alpi alt. medie 1786m, alt max. 4634m vf.Dufourspitze din Monte Rosa. Muntii Juraalt. medie 890m,situati in NV, se prezinta sub forma unor platouri larg ondulate alt max. 1679m in vf. Tendreintre Jura si Alpi se intinde un culuar20-60km latime, numit Mitteland 580mregiune de coline si podisuri modelate de eroziunea glaciara. Clima continental temperata , cu ierni reci media luni ian este de 0grade C veri moderate si precipitatii medii anuale insumand 800mm. Retea hidrografica bogata drenata de patru mari M. NorduluiRhinul cu afl. sau Aar, M. NeagraInnul, agl al DUnarii, M. Mediterana Rhonulsi M. AdriaticaTicino, afl. al Padului.Are peste 1000 de lacuri naturale, remarcandu-se cele tectono-glaciare. Vegetatia naturala cuprinde padurea temperata, etajata pe verticala, si pajistila peste 2500m alt Populatia. 6 872 000 loc. 1850 2 392 000 1900 3 314 0001950 4 714 000, natalitate12,6 o, mortalitate 9,2o pop. Urbana 60.Orase principalemii loc, a doua cifra se refera la aglomeratia urbanaZurich 341835, Basel 171361,Geneve167381,Lausanne123260s.a. Elvetieni de limba germana 65, franceza 18, italiana 10, retromana. Peste din pop. Este concentrata in Mitteland.Culte catolicism 48, protestantism 44 s.a.s01CDgijqzj4FN,iààiCJOJQJCJOJQJCJCJajUCJOJQJo
gjqrj234aaaaaaaa à!natYaPNGIHDRkZavtCgAMAaPLTEi i iiiiiaaiaaiiii i i i ii i i a ai a a i i i i iiiiii i ii i iiiiiiiiiiaiaiiaiaiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiaaiaaa a ia a aiaiiaiaiaaaaiaaaaaaiaaaaiaaaaiaaaaiaai i iiiiiaaiaaiiiii i iiiiiaaiaaiiiii i iiiiiaaiaaii...
Download