...Tanzaniatpar Capitala Dodoma 200.000 loc. Dar el Salaam vechea capitalte3 tpar Limba oficialte3 sahili tbai engleza tpar Suprafatfea 940.000 km2 tpar SItbtfs32 Locuitori 30,5 mil. 32 loc.km2tpar Religia animism 40, islamism 25, catolicism 20, hint-duismtpar SItbtf95tfs32 Moneda tbailing tanzaniantpar Forma de guvernte3mte2nt republicte3 tpar Stpardtplain ts1tqj tli0tri0tkeepntidctlpartaspalphataspnumtfaautotout
linelevel0tadjustrighttrin0tlin0titap0 tbtfs28tlang1048tlangfe1048tcgridtlangnp1048tlangf
enp1048 Itf95tfs32 Ziua natfeionalte3 26 aprilietpar Stpardtplain tqj tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 tfs24tlang1048tlangfe1048tcgridtlangnp1048tlangfen
p1048 Itbtfs32 tpar tpar tpar GeografieSItf95tfs32 T. este atbaezatte3 teen Africa ecuatorialte3 de est. Limite Ugant-da, Kenya N, Oc. Indian E, SItfs32 Mozambic, Malai, Zamt-bia S Zair, Burundi, Randa V. tpar tpar SItbtf95tfs32 G. fizicte3 SItf95tfs32 T. este un vast platou, teentre Oc. Indian E tbai linia marilor lacuri Victoria N, Tanganiyka V, Malai SV, teentrerupt de fose tbai de mlatbatini, dominat la V de teente3ltfeimi pte2nte3 la 1000 m teen NE se ridicte3 masivele vult-canice Kilimanjaro 5895 m, alt. cea mai mare din Africa, la granitfea cu Kenya, mt. Meru 4567 m tbai Ngorongoro 3648 m, teen al cte3rui larg crater este o rezervatfeie naturalte3 teen S, la NE de Lacul Malai Nyassa, Muntfeii Livingstone 3200 m. Cte2mpia de coastte3 este lagunarte3, mai largte3 spre S. Insulele coraligene Zanzibar tbai Pemba, cele mai mari, sunt separate de continent printr-un canal de 22 km teen partea cea mai strte2mtte3. Lacul Tanganyka are 939.362 km2. Cursurile de apte3 mai importante Rufiyi, cu o bogatte3 retfeea de afluentfei, Ruvuina, la granitfea cu Mozambicul, Pangani, care izvorte3tbate din Kilimanjaro.tpar SItfs32 tpar SItbtfs32 Clima SItf95tfs32 este tropicalte3 umedte3 pe coastte3, teen apropierea lacurit-lor, unde se teenregistreazte3 cele mai mari precipitatfeii 2000 mman tbai teen muntfei peste 2000 mman. Actfeiunea alizeelor. tpar SItfs32 tpar SItbtf95tfs32 Florte3 tbai faunte3 SItf95tfs32 Pte3duri tropicale 45 din terit. savante3. t-Fauna foarte variatte3 tbai bogatte3 elefantfei, lei, antilope, crocodili, rinoceri peste 1000 specii de pte3ste3ri. Rezervatfeii tbai parcuri natfeionale parcul Natfeional Serengeti N, Parcul Natfeional Tarangire central-nordic, Parcul Natfeional Mikumi E, Rezervatfeia Selous SE. tpar SItfs32 tpar SItbtf95tfs32 Populatfeia SItf95tfs32 negri cafri tbai bantu cu zeci de grupuri etnice 97, indieni, arabi, europeni. Densitatea max. teen insulele Zanzibar tbai Pemba cca. 260 loc.km2 teen zona fostei capitale Dar el Salaam, 950 loc.km2. Peste 75 din pop. activte3 este ocupatte3 teen agric. Rata natalitte3tfeii 41t89 mortat-litatea 14t89. Pop. urbante3 30. tpar SItfs32 tpar SItbtf95tfs32 Resurse tbai economie SItf95tfs32 Econ. se sprijinte3 pe agric. culturi de bumbac, tutun, ceai, mirodenii sorg, mei, porumb, batate, manioc, cafea, nuci de cocos, copra, arahide de pte3mte2nt, susan, trestie de zahte3r, cuitbaoare, ceai, cacao, bumbac ovine, caprine. Resurse min. diamante, aur, plumb, cosit-tor, fosfatfei. Ind. textilte3, alimentarte3. Turism internatfeional pentru rezervatfeiile tbai parcurile natfeionale. tpar SItfs32 tpar SItbtf95tfs32 Transporturi tbai comunicatfeii SItf95tfs32 cte3i ferate calea feratte3 Tant-zan, care leagte3 T. de Zambia autovehicule. Aeroport la Dar el Salaam. t-SItbtf95tfs32 Oratbae SItfs32 Dar el Salaam port, Tanga la NSItf95tfs32 , pe coastte3, Manza, la S, tbai Bukoba, la V de Lacul Victoria. tpar SItfs32 tpar SItbtfs32 Istoria SItf95tfs32 Teritoriul T. este populat teen mileniul I d. Hr. de triburi bantu. Coasta este colonizatte3 teen sec. VII de arabi, care teentemeiazte3 teen sec. X sultanatul Kila, cucerit de portughezi peste cinci set-cole. La teenceputul sec. XIX pe litoral existte3 mici principate arabe, sub stte3pte2nirea sultanatului Zanzibar. tcen 1885 tdeant-ganiyka devine colonie germante3 teen 1890, este incluste3 teen Africa Germante3 de Est. Tot teen 1890 sultanatul Zanzibar devine protectorat britanic. Dupte3 primul rte3zboi mondial, T. trece sub mandatul Societte3tfeii Natfeiunilor din 1946, sub tutela ONU, administrat de Marea Britanie. tcen 1960, Tanganyka abtfeine autonomie internte3, teen 1961 teetbai proclamte3 independentfea, iar teen 1962 devine republicte3 teen cadrul Commonelth-ului. Zanzibarul teetbai proclamte3 independentfea de stat teen 1963, iar teen 1964 este abolit sultanatul tbai proclamatte3 republica, teen urma unei revolte populare la 26 aprilie 1964 se unetbate cu Tant-ganyka, noul stat lute2nd numele de Republica Unitte3 T. Nyerere este primul pretbaedinte politicte3 de orientare socialistte3 tbai de apropiere de China. Nyerere se retrage din functfeia de pretbaedinte teen 1985, iar teen 1990 tbai din cea de lider al partidut-lui unic. Rte3zboiul dintre T. tbai Uganda 1978-1979 se soldeazte3 cu teenlte3turarea dictatorului ugandez Idi Amin. tpar SItfs32 tpar SItbtfs32 Statul SItf95tfs32 este republicte3 prezidentfeialte3, potrivit Constitutfeiei din 1977. Puterea legislativte3 este exercitatte3 de pretbaedinte tbai Adunarea Natfeionalte3 cea executivte3 de un cabinet numit de pretbaedinte.tpar Stpard tql tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 Itfs32 tpar tpar tpar SS...
Download