...at si batut de barcaze feniciene, trireme grecesti, galere romane, corabii si caravele bizantine, genoveze, galioane venetiene, bolozane turcesti, siece cazacesti, remorchere, slepuri si motonave in vremurile mai noi. Istros in limbajul argonautilor si in mitologia de pe malurile Nilului, Phisos la fenicieni, Danare - Donaris la traco-geti, Istrus - Histr - Danubius pentru romani, Rio Divino de la curtea lui Carol Quintul si Le roi des fluves de l Europe in opinia lui Napoleon Bonaparte, Dunarea strabate pe teritoriul Romaniei ultimii 1075km incheindu-ti calea prin Delta cea mai reprezentativa de pe batranul continent si una dintre cele mai complexe din lume. Intrata pe pamanturile tarii noastre ca printr-un monumental arc de triumf, prin Deflieul Cazanelor, Dunarea o paraseste prin uriasul, somptuosul, mirificul evantai al deltei Geo Bogza. Este un capat de lume original, unic in felul sau cel mai tanar pamant al Europei vecin unora dintre cei mai batrani munti ai planeteiMacin, masiv hercinic, cca 400 milioane de ani petec de ape si pamant vesnic in lupta, mereu altfel, paienjenis de canaluri, grinduri, garle, paduri cu aspect tropical, dune fluvio-marine intr-o ampla, permanenta metamorfoza. Nu-i de mirare asadar ca informatiile de ordin istoric difera acelasi Herodot credea ca Dunarea se imparte la varsare in 5 brate, relatare sustinuta de Eratostene din Alexandria si de greculPolybiu 272-120 I. Hr., contrazisa la inceputul mileniului al erei noastre de geograful Strabon din Pont care numara 7 brate, de romanul Pliniu cel Batran convins ca erau 6, de egipteanul Claudiu Ptolemeucca90-168 d. Hr. revenit la 7 brate de varsare ale Dunarii in mare, inclusiv Gura sfanta Hartile Evului Mediu nu sunt nici ele mai consecvente, Dunarea se varsa ba in Marmara, ba in Dardanele, iar daca-si aduna totusi apele in Marea Neagra i se deseneaza fie un brat-doua, fie vreo 5-6, cate unul ratacit si prin portul Constanta... Abia in 1856 capitanul Engley Spratt intocmeste o harta mai aproape de realitate adica de contemporaneitatea sa, pentru ca astazi lucrurile stau deja altfel farurile instalate la malul marii in 1802 Sulina si 1865 Sf. Gheorghe se afla acum la 2-3km inapoia tarmului. I.Populatia si asezarile Populatia Deltei are un mod de viata neschimbat de secole. Implantarea unama discreta a permis supravietuirea uimitoarelor ecosisteme din Delta. Intinderea mare a apei explica numarul mic al locuitorilor in jur de 22000 de locuitori, cu toate ca sporul natural este mult peste media tarii7-8000. Mobilitatea teritoriala a cunoscut deplasari definitive si deplasari temporare pentru lucru, studii etc. Populatia Deltei este grupata in 15 localitati rurale si 2 orase Tulcea si Sulina. Tulcea poarta de intrare in Delta, oras cu putin sub 100 000 locuitori, construit pe locul asezarii geto-dace Aegyssus, datat acum 2600 de ani, mentionat cu actualul nume in 1595 pe harta lui Paolo Giorgici. Este un oras cu functie navala, industriala si turistica.Sulina cel mai estic oras al tarii, situat la gura bratului Sulina, orasul romanesc cu cea mai mica altitudine 3,5 m, port de intrare a vaselor maritime pe Dunare. II.Vegetatia In Delta Dunarii predomina vegetatia de mlastina stuficola, care ocupa cca. 78 din suprafata totala. Principalele specii sunt stuful, papura, rogozul, in amestec cu salcia pitica si numeroase alte specii. Vegetatia de saraturi ocupa 6 din total, dezvoltandu-se pe soluri salinizate si solonceacuri marine. Specificul este dat de prezenta speciilor Salicornia patula, Juncus marinus, Juncus littoralis, Plantago cornuti. Zavoaiele sunt paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolta pe 6 din totalul suprafetei. Sunt specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristica peisajului. Intalnim patru tipuri de zavoaie zavoaiele care cresc pe grindurile fluviatile joase -...
Download