...dulci ale Marii Negre spre Marea Mediterana in adancime se formeaza un curent copmensator, care transporta in sens contrar ape cu salinitate mare. Din cauza lipsei de circulatie verticala, la adincimi mai mari nu patrunde suficient oxigen si predomina hidrogenul sulfurat. In Marea Neagra traiesc circa 1.500 de specii de animale, in special nevertebrate, pesti dintre care au mare importanta economica scrumbiile, palamida, hamsiile, stavrizii si in special sturionii, cu specii care exista numai in Marea Caspica, in Marea Neagra si in mai mica masura, in Marea Mediterana morunul, nisetrul si pastruga, delfini si chair cateva foci in regiunea Capului Caliacra Bulgaria. Din cele mai vechi timpuri Marea Neagra a constituit o cale de legatura prin intermediul careia populatia bastinasa din regiunile pontice a intrat in contact cu cultura miceniana. Incepind din sec. al VIII-lea i.e.n. pe tarmurile Marii Negre colonistii greci care o numea Pontul Euxin au intemeiat un numar de orase Phanagoria, Kimmerike, Apolonia Pontica, Mesembria, Odessos, Callatis, Tomis, Histria, Tyras, Olbia, Chersones, Theodosia, Panticapaion, Dioscurias, Phasis, Trapezunt, Sinope, Heracleea Pontica, etc. care au avut un important rol economic, politic si cultural contribuind la grabirea procesului descompunerii comunei primitive la triiburile locale. Dupa expeditia lui Pericle in Pont 437 i.e.n. un rol preponderent in viata economica a bazinului Marii Negre l-a avut orasul Atena. Mai tarziu, in anul 88 i.e.n. regele Pontului, Mitriade al VI-lea, Eupator, devenise carmuitorul sau aliatul tuturor triburilor si popoarelor din jurul Marii Negre cu exceptia Bitiniei, reprezentand o amenintare serioasa pentru influenta romana in Orient. La mijlocul secolului I i.e.n., Burebista, conducatorul statului dac incepator, si-a intins stapanirea asupra tarmului stang al Marii Negre, cuprins intre Nistru si Apollonia Pontica. Dobrogea a fost cucerita de romani si inclusa in provincia Moesia in anul 46 e.n. orasele de pe litoralul dobrogean al Marii Negre Callatis, Tomis si Histria au intrat astfel in stapinirea Romei, cunoscand o noua perioada de inflorire economica si culturala perioada romana. Dominatia romana in bazinul Marii Negre a fost continuata de cea romano-bizantina in secolele IV VII e.n., care, pentru a-si mentine stapanirea drumurilor comerciale din Marea Neagra, a trebuit sa infranga rivalitatea statului iranian al Sasanizilor, iar apoi pe cea a cnejilor rusi. Dupa cucuerirea Constantinopolului de catre cruciatii apuseni 1204, pe litoralul de sud al Marii Negre a aparut Imperiul de la Trapezunt. Din aceeasi perioada a inceput si patrunderea negutatorilor genovezi si venetieni, care pana la cucerirea turceasca si-au instituit monopolul comercial in bazinul Marii Negre. La sfarsitul secolului al XIVlea, inceputul secolului al XV-lea, Marea Neagra constituia hotarul estic al Moldovei si al Tarii Romanesti. Dupa caderea Caffei, trecerea Crimeei sub suzeranitatea turceasca 1475 si caderea Chiliei si a Cetatii Albe in mana turcilor 1484, aproape intreg litoralul Marii Negre se afla in stapanirea Imperiului Otoman. In urma razboaielor ruso-turce din secolele XVIII XIX, stapanirea turceasca s-a restrans continuu, pana ce, in urma primului razboi balcanic, in 1912, stapanirea asupra tarmurilor Marii Negre de catre statele riverane a capatat aproximativ configuratia actuala.Marea Neagra este o importanta cale navigabila, legand regiunile riverane cu Marea Mediteran si prin aceasta cu oceanul planetar. Principalele porturi Constanta, Odesa, Herson, Tuapse, Novorossiisk, Poti, Batumi, Trabzon, Sinop, Varna, Burgas. Litoralul Marii Negre constituie o importanta zona balneoclimatica de-a lungul s-au dezvoltat numeroase statiuni de renume international Mamaia, Eforie, Mangalia, Yalta, Soci, Suhumi, Batumi, Varna. Litoralul romanesc al Marii Negre prezinta aspecte diferite. In nord, de la gura de varsare a bratului Musura si pana la Capul Midia cca. 150 km, tarmul este jos, pe alocuri instabil, nisipos, cu dune si cordoane litorale, cu plaje largi. La sud de Capul Midia pana la granita cu Bulgaria, tarmul este inalt si abrupt faleza, sapat in loess si depozite sarmatice, prezentand numai din loc in loc plaje Mamaia, Agigea, Eforie Nord si Eforie Sud, Costinesti, Mangalia. Faleza a fost amenajata prin taluze de verdeata si diguri. Plajele litoralului romanesc al Marii Negre prin expunerea lor estica si prin nisipul fin, sunt foarte cautate in Europa.Clima litoralului romanesc al Marii Negre este temperat-continentala, cu usoare influente marine. Variatiile anuale si diurne ale temperaturii aerului sunt mai moderate decat in restul tarii 70 - 80 de zile de vara. Precipitatiile atmosferice sunt foarte variabile si se produc la intervale mari 400 700 mm annual. Vecinatatea marii si a uscatului favorizeaza formarea brizelor. Litoralul romanesc al Marii Negre este supus iarna viscolului vanturile de nord-est. De-a lungul litoralului se pot deosebi doua nuante climatice- la nord de Capul Midia, evaporatii puternice ziua Delta Dunarii si Complexul Razelm, care asigura umezirea aerului si duc la scaderea amplitudinilor termice- la sud de Capul Midia, regimul temperaturii aerului este mai moderat si cu caracter marin mai pronuntat vara, temperatura aerului este mai coborata decat in nord, iar iarna este mai ridicata.HabceIàajajUmHnHuCJHCJHCJCJ,OJaQJa.FGHbja
aaaaaaaaaaaaaP1h. A!8Sn aIHNPNGIHDRLsRGBIsIDATxe.iEPEPMPMdCCe 2!2laee4CPF2x!D4I4IAD YkuI7oBJIqu9xm8Sci52Y7RàbVnV-ni!n!nnx3tuCqCfzia-3x
3Sjsi.GZFu 77D oi.TIEa5s5as-77ii QoifonxaDM uaPiu9gvsojttq1ms .osnmSUirmaUsIFysate0 io5s6 HIqn ku67fis7nsi7ycMu6fQzihàs...
Download