...ezvoltarea umana si economicaPozitia geografica a Carpatilor, la limitele Europei centrale si rasaritene, a imprimat aspecte de interferenta, care se reflecta si in peisajul umanizat.Desfasurat sub forma de cununa si inconjurand marea depresiune a Transilvaniei, Carpatii ne apar in primul rand ca o serie de plaiuri mai mult sau mai putin sculptate si asezate grosso modo in chip de cotruna Simion Mehedinti. Forma si directiile principalelor mari unitati-Carpatii Orientali, Meridionali si Occidentali-cu cele doua recurbari, de la extremitatile de sud-este si sud-vest, au impus alcatuirea simetrica a intregului teritoriu, desfasurat, in general, ca un amfiteatru, cununa muntilor fiind inconjurata de contraforturile Subcarpatilor, apoi de dealuri si campii, totul purtand insa amprenta regiunii muntoase, cu toate ca aceasta reprezinta numai 27,8 din suprafata tarii. Pozitia, geneza, alcatuirea geologica, relieful si celelalte elemente naturale ale Carpatilor au imprimat originalitatea, unitatea si individualitatea spatiului geografic romanesc. In acelasi timp, ei au impus si coordonatele prioritare ale diversificarii, manifestata mai ales in altitudine, careia ii corespunde o etajare in sfera potentialului natural si economic.Alcatuirea geologica a Carpatilor-caracterul ei de dispunere longitudinala in Carpatii Orientali, relativ unitara in Meridionali si deosebit de variata, in mozaic , in Occidentali-a determinat o mare varietate de resurse ale subsolului, incepand cu combustibili carbunii, mai ales, minereuri complexe neferoase si mai putin din cele feroase, roci de constructii, ape minerale carbogazoase si termale, alte substante utile, din care se impune, mai ales in ultima vreme, sulful etc.Dezvoltarea si intensificarea umanizarii, cu toata suita de efecte social-economice, avut dintotdeauna un suport favorabil in particularitatile reliefului carpatic-energie si densitatea fragmentarii moderate, frecventa pantelor si culmilor domoale, vai relativ largi, numeroase depresiuni. Vetrele asezarilor si principalele culturi se dezvolta mai ales pe terasele care insotesc raurile. Relieful dezvoltat de roci vulcanice, calcare si flis se impune prin frecventa unui anumit profil economic, in functie de bogatia si varietatea resurselor. Un rol important il prezinta elementul pitoresc al reliefului, care favorizeaza promovarea turismului. Vegetatia spontana, fauna, culturile agricole si zootehnia sunt influentate de conditii climatice, rezultate din interferenta maselor de aer mai umede din vest cu cele continentale mai uscate din est. Principalul fond floristic si faunistic al Carpatilor, ca si al intregului teritoriu al Romaniei, este alcatuit din elemente central-europene si europene in general, ca urmare a intersectarii aici a celor trei mari regiuni geografice europene-centrala, estica si sudica. Din punct de vedere al vegetatiei, poalele Carpatilor Romanesti sunt acoperite de paduri de foioase fag, mai ales, in timp ce culmile sunt domeniul coniferelor si al pasunilor si fanetelor naturale. Influenta conditiilor climatice este deosebit de transanta in aria carpatica si in privinta plantelor cultivate, impunandu-se culturile de grau de primavara, secara, orz, in pentru fuior, cartof, sfecla de zahar.Resursele vegetale spontane si cele cultivate sunt influentate, insa, si de solurile aflate intr-o mare varietate, dar predominand cele cu profil scurt si cu caracter scheletic. Etajarea specifica vegetatiei a impus si o dispunere in altitudine a unor domenii economice incepand cu cel arabil, pe fundul depresiunilor, pe terasele raurilor si pe clinele domoale ale muntilor, mai ales in Carpatii Occidentali, dupa care urmeaza domeniul economic al padurilor, cu sectoarele sale poienite pe alocuri si, in fine, domeniul economic al pasunilor naturale.Principala sursa de apa pentru ariile circumcarpatice o constituie raurile carpatice, cu ape de calitate. Regimul volumului de apa al retelelor hidrografice din Romani...
Download