...a, Satu Mare, Oradea, Resita, Timisoara, s.a.Pe caile rutiere turistii sosesc pe DN 38 E87 de la Constanta si Mangalia, precum si pe DN 38 dinspre Negru Voda.Conditiile NaturaleReliefulRelieful nu prezinta aspecte deosebite, fiind intr-o faza putin avansata, dezvoltat pe depozite constituite din calcare4, argile si marne sarmatice, slab inclinate, acoperite de o cuvertura loessoida ce variaza ca grosime.Tarmul este inalt de circa 40-60 m latitudine absoluta, in care sunt sculptate mici forme depresionare, cu o ingusta plaja la 100 m latime si o lungime de 4 Km.Localitatea Eforie Nord este situata pe versantul prelungal Lacului Techirghiol,versant care prezinta spre mare o faleza abrupta cu naruituri, in prezent consolidata.Faleza naturala de loess, se pastreza in marginea de nord a localitatii Eforie Nord, oferind elemente destul de instructive pentru analiza, ca si in vaile scurte si torentiale de aici.Plaja se intinde pe o suprafata de circa 3 Km, atingand o latime maxima, in partea de sud si de 100 m. Ea este aparata de sapte diguri de larg care feresc de valuri si curenti portiunile mai inguste din dreptul falezei. Aceasta a fost consolidata prin executarea unor lucrari de mare volum, prezentandu-se sub forma de trei trasee succesive imbracate in granit rosu si calcar alb, ce comunica cu plaja prin scari monumentale de piatra. HidrografiaLacul Belona situat in sudul statiunii, in capatul Nordic al perisipuluoi care desparte Lacul Techirghiol de mare a fost amenajat intre anii 1958-1959 in scop de agrement, pe locul a doua ochiuri de apa sarata. Are o suprafata de circa 1 ha si contine apa de mare.Analiza facuta in anul 1969 arata urmatoarea compozitie Calciu 206,3 mglSO4 1341,2 mgl 737,6 mglClor 9300,0 mgl Na K 5411,6 mgl HCO3 335,0 mglTotal mgl 17325.7 mglLacul Techirghiol este situat in sudul statiunii si are malurile taiate in calcare sarmatiene, pe alocuri atingand marnele care suporta orizontul calcaros.Apa lacului prezinta o mineralizatie de 4 ori mai mare decat ceea a Marii Negre.Apa contine 7 pana la 8 ori mai mult mangan, iar bromura de magneziu de 22 ori mai multa. Suprafata apelor lacului este situata sub nivelul Marii Negre, astfel ca in anul 1952 ea se afla la 1,64 m, iar in anul 1958 la 0,15 m. Adancimea maxima a lacului in zona centrala a fost de 9 m in anul 1952. Analizele chimice efectuate de catre chimistul Narti V. D. in anul 1956, arata ca 1 Kg de namol in stare naturala, umeda, contine-apa si substante volatile, la 1250 C-6432,22 gr.-pierderi la calcinare-88,14 gr.-rezid calcinat-267,84 gr.-----------------------------------Total 1000,00 gr.ClimaStatiunea are un climat maritim. Temperatura medie anuala este de 11,20 C in iulie peste 220 C, iar in ianuarie de 00 C . Iernile sunt blande, cu zapada putina. Vara, soarele straluceste 10-12 ore pe zi, totalizand in medie aproximativ 2400 ore annual, vanturile sunt aproape permanente, cu viteza medie anuala de 4 ms, din directiile NE si vest.La tarm, se simt brizele de mare si de uscat, cu viteza redusa.Precipitatiile anuale insemneaza in medie aproximativ 380 mm.VegetatieVegetatia este caracteristicapentru nisipurile marine. Pe dunele mobile sau slab consolidate cresc Elymus sabulosus var. giganteus, Eryngium maritimum, Crambe maritima, Centaurea arenaria, Convolvulus persicus, Medicago marina, Calcile maritima, Cokile maritima, Eupforbia peplis, Mulgedium tataricum, Silene pontica, Poligonum arenarius, Melitotus albus, Gipsophila scorzonerifolia si alteleIn micile depresiuni dintre dune, unde solul este mai umed, se dezvolta sporadic secara de padure Secale silvestre, pe flancurile dunelor joase se dezvolta asociatia de pir Agropyrum elongatum, A. junceum, si cu diverse specii ca centaurea arenaria, Medicago falcata, Artemisia arenaria, Euphorbia segnieriana, Stachys maritima.Pe nisipurile mai consolidate se infiltreaza specii stepice, cu urmatoarea compozitie Bromus tectorum, B. squarosus, Aegylops cylindrica, Centaurea diffusa, cichorium intybus, Cynodon dactylon,antiplex niteas, asperula humifusa, A. cynachica, Chondrillajuncea, linaria dalmatica, Althaea officinalis si alteleSe pot intalni de asemenea unele specii de nisipuri ca Asparagus maritimum, Polygonum arenarium, Astrodaucus maritimus, Stachys maritima s.a.FaunaDaca privim fundul stancos al marii de sus, de pe falezele de la Eforie Nord sau laturilor nou construite la Eforie ceea ce ne atrage privirea in primul rand este covorul de alge.Alge de tot felul verzi, ca niste foi de salata Ulva lactuca sau oarecum tubulare Enteromorpha si filamentare Cladophora, rosii, unele micute, ramificate dichotonic ca niste pufusoare moi Ceranium sau cu talul tare si usor latit Laurencia, sau rotund Urondrus, dar mai ales marile alge brune Cystoseira.Ultimele fac adevarate desisuri, inalte uneori de peste 1m, fixandu-se cu un larg disc adeziv direct pe piatra,ele ocupa fundul tancos de la 1-10-15 m, peste tot unde acesta este prezent la tarmul nostru.Pe fundurile de piatra traiesc midiile Mytilus galloprovincialis, scoici marii pana la 7-8 cm lungime negre violaceu, ce se prind de pietre sau orice suport tare din apa marii, cu un smoc de fire chitinoase ca niste perisori bisus secretate de o glanda din piciorul lor. Pe stanca direct sau pe midii sticlesc aceleasi butoiase, di placute calcaroase albe,de Balamus, amintite la nisip.In lumea de pietre isi duc viata sumedenii de crabi, de flori de mare, de viermi si pesti, toti cu adaptari anume ca sa reziste la un mediu izbit puternic de valuri.Tarmurile stancoase sunt populate de numerosi guvizi, care fac bucuria unditarilor improvizati sau profesionisti prin excelenta lor carne alba si usurinta de a se lasa prinsi datorita lacomiei lor. Dintii lor puternici, ii ajuta sa prinda orice prada, ba chiar sa sfarme anumite scoici si chiar casutele de le Balamus.O priveliste interesanta ofera spectatorului de pe faleza jocul delfinilor. Cele trei specii din Marea Neagra sunt una mica cu botul scurt Phocaena si doua mai mari Tursiopa de 2 m si peste 70 Kg si Delphinus delphis. mediteraneeneLanga tarmul marii ne mangaie privirea rotirile elegante ale celor cateva specii de pescarusi, mai ales ale lui Larus argentatus cachinnaus, cel mai mare, care cloceste in ultimii ani pe acoperisul hotelurilor.Pe pietrariile de langa faleza Eforie se vad numerosi alb-negru.Mamiferele sunt reprezentate prin numeroase specii de harciogi si numerosi popandai Citellus harciogul mic Mesocricetus netoni, catelul pamantului Spalax dobrogae, dihorul patat Vormella peregusma, soricarul Sicista s.a.Harciogul mic este un rozator bland si un bun obiectiv de crestere pentru experimentele de laborator, tot atat de bun ca si cobaiul.Catelul pamantului, mai mic decat cei de la munte, isi tradeaza prezenta prin lungile serii de numeroase musuroaie, intre care circula rozatoarele retezand radacinile ierburilor salbatice ale regiunii Seseli mai ales.Dihorii de stepa sunt si ei ceva mai...
Download