...t02t02.SItlevelnumberst01Strtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfi-180tli2160tjclisttabttx2160tlin2160 SItlistleveltlevelnfc0tlevelnfcn0tleveljc0tleveljc
n0tlevelfollo0tlevelstartat1tlevelspace0tlevelinden
t0Itleveltexttleveltemplateid68681743t02t03.SItleve
lnumberst01Strtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfi-360tli2880tjclisttabttx2880tlin2880 SItlistleveltlevelnfc4tlevelnfcn4tleveljc0tleveljc
n0tlevelfollo0tlevelstartat1tlevelspace0tlevelinden
t0Itleveltexttleveltemplateid68681753t02t04.SItleve
lnumberst01Strtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfi-360tli3600tjclisttabttx3600tlin3600 SItlistleveltlevelnfc2tlevelnfcn2tleveljc2tleveljc
n2tlevelfollo0tlevelstartat1tlevelspace0tlevelinden
t0Itleveltexttleveltemplateid68681755t02t05.SItleve
lnumberst01Strtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfi-180tli4320tjclisttabttx4320tlin4320 SItlistleveltlevelnfc0tlevelnfcn0tleveljc0tleveljc
n0tlevelfollo0tlevelstartat1tlevelspace0tlevelinden
t0Itleveltexttleveltemplateid68681743t02t06.SItleve
lnumberst01Strtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfi-360tli5040tjclisttabttx5040tlin5040 SItlistleveltlevelnfc4tlevelnfcn4tleveljc0tleveljc
n0tlevelfollo0tlevelstartat1tlevelspace0tlevelinden
t0Itleveltexttleveltemplateid68681753t02t07.SItleve
lnumberst01Strtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfi-360tli5760tjclisttabttx5760tlin5760 SItlistleveltlevelnfc2tlevelnfcn2tleveljc2tleveljc
n2tlevelfollo0tlevelstartat1tlevelspace0tlevelinden
t0Itleveltexttleveltemplateid68681755t02t08.SItleve
lnumberst01Strtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfi-180tli6480tjclisttabttx6480tlin6480 SItlistname Stlistid994721421SSIttlistoverridetableItlistoverr
idetlistid994721421tlistoverridecount0tls1SSIttrsid
tbl trsid11016739SIttgenerator Microsoft ord 10.0.2627SItinfoIttitle SItauthor andideburgSItdoccomm Poered by http.referat.roSItoperator DanielSItcreatimtyr2002tmo5tdy29thr11tmin54SItrevt
imtyr2002tmo5tdy29thr11tmin54SItversion2SItedmins1S
Itnofpages8SItnofords2308SItnofchars13161SIttcompan
y medident s.r.l.SItthlinkbase http.referat.roSItnofcharss15439SItvern16437SStltr
sect tdeftab708tidoctrltftnbjtaenddocthyphhotz425tnoxla
ttoyentexpshrtntnoultrlspctdntblnsbdbtnospaceforult
formshadethorzdoctdgmargintdghspace180tdgvspace180t
dghorigin1800tdgvorigin1440tdghsho1tdgvsho1tjexpand
tviekind1tviescale100tpgbrdrheadtpgbrdrfoottsplytni
netftnlytninethtmautsptnolnhtadjtbltuseltbalntalntb
lindtlytcalctbldtlyttblrtgrtlnbrkruletrsidroot11016
739 tfet0tltrpar tsectd tltrsecttlinex0tendnheretsectlinegrid360tsectdefau
ltcltsftnbj Ittpnseclvl1tpnucrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpnha
ng Itpntxta .SSIttpnseclvl2tpnucltrtpnqctpnstart1tpnindent720t
pnhang Itpntxta .SSIttpnseclvl3tpndectpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxta .SSIttpnseclvl4tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720t
pnhang Itpntxta SSIttpnseclvl5tpndectpnqctpnstart1tpnindent720tpnh
ang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl6tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp
nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl7tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl8tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp
nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl9tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxtb SItpntxta SStpardtplain tltrpartqj tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0tpararsid11016739 trtlchtfcs1 taf0tafs24talang1025 tltrchtfcs0 tfs24tlang1048tlangfe1048tcgridtlangnp1048tlangfen
p1048 Itrtlchtfcs1 tabtaitaf0tafs28 tltrchtfcs0 tbtitfs28tultinsrsid11016739tcharrsid11016739 Agricultura si cresterea animalelorSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tinsrsid11016739 SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tinsrsid11016739 tpar tpar tpar Stpard tltrpartqj tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0tpararsid11016739 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tinsrsid11016739 SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf36tfs28tinsrsid11016739 1SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs32tinsrsid11016739 Tropicalatpar SItrtlchtfcs1 taf38 tltrchtfcs0 tf38tfs32tinsrsid11016739 Cte2nd europenii au descoperit tfeinuturile teendepte3rtate, ei au gte3sit multe culturi exotice. Grabiti sa le exploateze, ei au pus rapid la punct un sistem comercial care a dezechilibrat drastic balantfea ecologica si economica a multor tari cu economie agrara.tpar Stpardtplain tltrparts15tqj tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0tpararsid11016739 trtlchtfcs1 taf0tafs24talang1025 tltrchtfcs0 tf36tfs28tlang1048tlangfe1048tcgridtlangnp1048tlan
gfenp1048 Itrtlchtfcs1 taf38 tltrchtfcs0 tf38tfs32tinsrsid11016739 Inca de la teenceputul anilor 1500, aventurierii portughezi si spanioli, urmatfei de britanici, olandezi, francezi si germani, au teenceput colonizarea suprafetfeelor vaste situate la tropice. In Europa a crescut mult cererea pentru produsele care proveneau doar din regiunile tropicale sau sub-tropicale, printre care condimentele si bte3uturile. Se cereau si materiale pentru industrie, cum ar fi bumbacul sau cauciucul. Prelucrarea ulterioara si exportul unor mte3rfuri atte2t de valoroase au stimulat mult dezvoltarea comertfeului mondial, atte2t in domeniul alimentar, cat si al materiilor prime. Cererea pentru produse ca bumbacSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf0tfs32tinsrsid11016739 ul sau cauciucul a dus la schimbarea caracterului agriculturii in tarile tropicale, mai ales atunci cte2nd terenurile destinate agriculturii de subsistenta erau teenlocuite cu cele comerciale. In 1519, de exemplu, conchistadorul spaniol Hernan Cortes a gustat SItrtlchtfcs1 taf38 tltrchtfcs0 tf38tfs32tinsrsid11016739 o bte3utura numita xocolatl ciocolata la curtea lui Montezuma, regele aztec al Mexicului. Cortes a importat bte3utura in Europa unde a devenit foarte populara. Arborele de cacao creste in stare ste3lbatica in regiunile tropicale ale Americii de Sud. Conchistadorii au sutinut cultivarea acesteia in toata America Centrala si de Sud si in Sud-estul Asiei. In urma cu aproximativ 100 de ani, cacaoa a ajuns pana in Africa de Vest, care astte3zi produce cam jumte3tate din recolta mondiala. In Africa de Vest principalii producte3tori de cacao sunt micii plantatori. In anumite regiuni micii actfeionari tarani au jucat un rol foarte important in agricultura tropicala. Un alt eveniment de mare teensemnte3tate a fost evolutfeia noilor sisteme de administrare introduse la tropice de europeni. Printre cele mai importante dintre aceste scheme au fost plantatfeiile, realizate pentru a produce recolte vandabile, pentru comercializare sau pentru barter, si nu doar pentru alimentarea familiei fermierului. Pe plantatfeii lucrau fie muncitori din zona, platiti cu salarii, fie sclavi. Aceste ferme erau organizatfeii destul de independente. Pe ele se planta hrana necesara pentru muncitori, si importau personal, echipament si specialitbati din tarile de batbatina. Plantatfeiile sunt de obicei teentinse, intre 100 si 20.000 de hectare. Dupte3 teencetarea colonizte3rii noile guverne au impartit vechile plantatfeii in unitati mai mici si au distribuit paman...
Download