...nt720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl8tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp
nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl9tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxtb SItpntxta SStpardtplain tltrpartqc tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0tpararsid1862568 trtlchtfcs1 taf0tafs24talang1025 tltrchtfcs0 tfs24tlang1048tlangfe1048tcgridtlangnp1048tlangfen
p1048 Itrtlchtfcs1 tabtaf0 tltrchtfcs0 tbtultinsrsid1862568tcharrsid1862568 Carbunele si petrolulSItrtlchtfcs1 tabtaf0 tltrchtfcs0 tbtultinsrsid1862568tcharrsid1862568 tpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tinsrsid1862568tcharrsid1862568 tpar Stpard tltrpartqj tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0tpararsid1862568 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tinsrsid1862568tcharrsid1862568 tpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tshadtinsrsid1862568tcharrsid1862568 1 SItrtlchtfcs1 taf197 tltrchtfcs0 tshadtf197tinsrsid1862568tcharrsid1862568 Cte3rbunele este o roca foarte neobisnuita,din doua motive. In primul rte2nd ,este formata din materii organice tfeesuturi odinioarte3 vii, si in al doilea rte2nd spre deosebire de alte roci, arde si degaja cte3ldura.tpar Cte3rbunele a reprezentat primul combustibil utilizat in timpul revolutfeiei industriale si a jucat un rol foarte teensemnat in dezvoltarea marilor tari industrializate.Carbunele contfeine carbon, care-i si conferte3 acea culoare neagra,caracteSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tshadtinsrsid1862568tcharrsid1862568 ristica,si gaze inflamabile cum ar fi hidrogen, azot si oxigen.tpar SItrtlchtfcs1 taf197 tltrchtfcs0 tshadtf197tinsrsid1862568tcharrsid1862568 Cea mai mare parte a cte3rbunelui s-a format in urma cu aproximativ 360-286 de milioane de ani, intr-o perioada numita de geologi era carbonifera tocmai din cauza cantitatilor imense de cte3rbune care s-au format atunci. Acesta a luat natbatere din pte3durile tropicale preistorice, ce cretbateau pe pte3mte2nturile mlastinoase. Padurile se compuneau din arbori foarte diferitfei de cei care trte3iesc in zilele noastre. Cea mai mare parte a lor erau arbori-feriga giganti.Existau,de asemenea, si arbori de coada calului gigantfei, dar si multe alte plante mai mici. Dupte3 moarte, ferigile uriatbae celelalte plante cte3deau in apele mlastinoase. Aceste ape erau foarte ste3race in oxigenul care favorizeazte3 actfeiunea bacteriei ce produce putrefactfeia, astfel teencte2t arborii-feriga au putrezit foarte teencet si s-au transformat in turba, primul stadiu de formare al cte3rbunelui. In timpul formarii turbei apare o degajare de gaz de mlatbatina numit gaz metan. Pentru a se transforma in cte3rbune , turba trebuie sa fie presata. Un strat de turba cu o grosime de 10 si 15 metri va forma un strat de cte3rbune de doar un metru grosime. Primul stadiu al comprimte3rii a avut loc in mlatbatinile primitive, o data cu depunerea unor straturi succesive de vegetatfeie intrata in putrefactfeie, comprimte2nd straturile inferioare sub greutatea lor. In perioada carbonifera scoartfea Pamatului a suferit o serie de transformari. In timpul uneia dintre aceste perioade, turba a fost acoperita cu nisip si mal. Straturile de pamant si turba au fost teengropate sub mari pentru ca mai apoi sa revinte3 din nou la suprafata.. In timp se formau noi mlatbatinitpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tshadtinsrsid1862568tcharrsid1862568 si noi straturi de turba. Acest proces numit sedimentare ciclica s-a produs de mai multe ori.tpar tpar In regiunile carbSItrtlchtfcs1 taf197 tltrchtfcs0 tshadtf197tinsrsid1862568tcharrsid1862568 onifere exista un numte3r de zte3cte3minte situate unul deasupra celuilalt, cuprinsa intre straturi de roca sedimentara. Unele straturi de cte3rbune au o grosime de doar cativa milimetri, altele au grosimi de cativa metri.tpar Exista trei categorii de cte3rbune .Tipurile acestora depind de gradul in care cte3rbunele s-a modificat in timp. Lignitul numit si cte3rbune brun dupte3 culoarea lui, este cel mai putfein modificat si are cel mai mic contfeinut de carbon de aproximativ 30. In timpul arderii acesta degaja mult fum si relativ putina cte3ldura.tpar Huila este cea mai rte3spte2ndita si degaja cea mai multa caldura.Acest cte3rbune are de obicei straturi alternante teentunecoase si lucioase. Benzile lucioase erau la baza material lemnos, iar straturile teentunecoase s-au format din ramasitele plantelor mai mici. Huila contfeine si un alt compus, mai putfein dur, asemte3nte3tor cu mangalul acesta face cte3rbunele sa murdte3reascte3 in timpul manipulte3rii. tpar Cte3rbunele superior este antracitul. Se compune din 98 carbon si este foarte greu de extras , dar este curat la manipulare. Arde cu o flacte3ra foarte mare si fierbinte, degaja putfein fum, insa este foarte greu de aprins. tpar Cte3rbunele este utilizat cel mai des ca si combustibil. Pana nu de mult, o cantitate mare de cte3rbune era arsa pentru teencte3lzirea locuintelor. In zilele noastre este ars pentru a genera electricitate sau in procese industriale. tcenainte de exploatarea pe scara larga a gazelor naturale, unele tari isi produceau teentreaga cantitate de gaze din cte3rbune.tpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tshadtinsrsid1862568tcharrsid1862568 SItrtlchtfcs1 taf197 tltrchtfcs0 tshadtf197tinsrsid1862568tcharrsid1862568 Tarile fara resurse de gaze naturale, recurg inca la acest procedeu. Producerea gazelor din cte3rbune este asociata cu producerea cocsului, un combustibil esentfeial in producerea si topire metalelor. Producerea cocsului cte3rbunele este ars in cuptoare etantbae. Cte3rbunele nu arde din cauza oxigenului, dar odatte3 cu cte3ldura se degaja amoniac, gudroane, gazetpar si uleiuri utbaor volatile lte3ste2nd in urma un reziduu dur. Acesta este cocsul. Carbunele este si materia prima pentru procesele chimice. Amoniacul, gudroanele si uleiurile utbaor volatile rezultate din cocsificare sunt utilizate pentru realizarea altor produse cum ar fi vopsele pentru tesaturi, antiseptice, medicamente, parfumuri, fertilizatori, pesticide, insecticide, sau chiar lac de unghii. Din cte3rbune se poate proSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tshadtinsrsid1862568tcharrsid1862568 duce chiar si zaharina. tpar SItrtlchtfcs1 taf197 tltrchtfcs0 tshadtf197tinsrsid1862568tcharrsid1862568 Cte3rbunele este zacamantul cel mai bogat de combustibil fosil. Rezervele mondiale cunoscute sunt estimate a fi suficiente pentru 200 de ani, la o rata de consum cu cea actuala, si multfei expertfei sunt de pte3rere ca exista cam de 15 ori mai mult cte3rbune rte3mas nedescoperit. Trei tari detfein doua treimi din rezervele mondiale descoperite. SUA are 30, Rusia si statele aliate cam 25, iar China 10.Restul rezervelor de cte3rbune sunt situate in Australia, Canada, India , Germania, Polinia, Africa de Sud si Marea Britanie. In America de Sud doar patru tari Argentina, Brazilia, Chile si Columbia detfein zte3cte3minte bogat...
Download