...gintdghspace180tdgvspace180tdghorigin1077tdgvorigi
n899tdghsho1tdgvsho1tjexpandtviekind1tviescale100tp
gbrdrheadtpgbrdrfoottsplytninetftnlytninethtmautspt
nolnhtadjtbltuseltbalntalntblindtlytcalctbldtlyttbl
rtgrtlnbrkruletnobrkrptbltsnaptogridincelltallofiel
dendseltrppuncttasianbrkruletrsidroot8597964 tfet0tsectd tlinex0theadery709tfootery709tendnheretsectlinegri
d360tsectdefaultcltsectrsid14833872tsftnbj Ittpnseclvl1tpnucrmtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxta .SSIttpnseclvl2tpnucltrtpnstart1tpnindent720tpnhan
g Itpntxta .SSIttpnseclvl3tpndectpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxta .SSIttpnseclvl4tpnlcltrtpnstart1tpnindent720tpnhan
g Itpntxta SSIttpnseclvl5tpndectpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl6tpnlcltrtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl7tpnlcrmtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl8tpnlcltrtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl9tpnlcrmtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SStpardtplain tql tfi-720tli720tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautot
adjustrighttrin0tlin720titap0tpararsid14833872 tfs24tlang1048tlangfe1048tcgridtlangnp1048tlangfen
p1048 Itinsrsid9727160 tpar Stpard tqc tfi-720tli720tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautot
adjustrighttrin0tlin720titap0tpararsid14833872 Ititfs32tinsrsid8597964tcharrsid10571544 Depresiunea colinara a TransilvanieiSItitinsrsid8597964tcharrsid10571544 tpar Stpard tql tfi-720tli720tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautot
adjustrighttrin0tlin720titap0tpararsid14833872 Itinsrsid8597964 tpar SItinsrsid9727160 tpar Stpard tqj tfi-720tli720tri0tsl360tslmult1tidctlpartaspalphat
aspnumtfaautotadjustrighttrin0tlin720titap0tpararsi
d14833872 Itinsrsid9727160 ttab SItinsrsid14833872 ttab SItinsrsid9727160 In interiorul arcului carpatic s-a produs o scufundare lenta pana la 4500 m adincime, datorita eforturilor de cutare si ridicare a Carpatilor din jur. Invadata de apele marii, ea a fost indelung sedimentata, astfel ca la inceputul cuaternalului intreaga depresiune a transilvana a devenit uscat. Numai pe margini, in unele depresiuni intramontane, ca Brasov, Giurgiu, Ciuc, mai ramasesera lacuri, care s-ar drenat mai tarziu, in cuaternarul inferior. In ultima faza a formarii sale, care s-a prelungit pana la inceputul cuaternalului, s-a pus in evidenta, pe trei laturi ale acestei mari depresiuni, o fasie de cute diapire, cu strate ridicate pana la verticala, aducand din adinc simburi de sare , aflata in prezent in exploatareSItinsrsid2107785 Ocna Dejului, Ocna Muresului, Praid. Astfel aceasta fasie cutata individualizeaza doua parti deosebite o zona de depresiuni si dealusi si una de podis, in mijloc.SItinsrsid9727160 tpar SItinsrsid14833872 SItinsrsid10571544 Depresiunea Transilvaniei este cea mai mare depresiune din interiorul arcului carpatic. Are un relief colinar, de unde vine si denumirea de t84colinarat94 fiind marginita de Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali si Carpatii Occidentali, iar denumirilea lor vin chiar de la pozitia fata de depresiune. In partea de nord-vest exista o legatura mai larga cu Dealurile si Campia de Vest.tpar SItinsrsid2107785 ttab SItinsrsid14833872 ttab SItinsrsid2107785 Podisul Transilvaniei, cu altitudine de 500-600 m, este alcatuit din strate sedimentare aproape orizontale, boltite pe alocuri in forma de domuri, in cuprinsul carora se acumuleaza SItitinsrsid2107785tcharrsid2107785 gazul metanSItinsrsid2107785 , una din principalele bogatii ale tarii. Podisul este impartit in trei diviziuni SItitinsrsid2107785tcharrsid2107785 Podisul TarnavelorSItinsrsid2107785 , la sud de Mures, cu culmi de 500-600 m, orientate est-vest SItitinsrsid2107785tcharrsid10571544 Campia TransilvanieiSItinsrsid2107785 , la nord de Mures, cu dealuri in jur de 500 m, avand substrat argilo-marnos si rauri mici, cu iazuri, o importanta zona agricola si SItitinsrsid2107785tcharrsid10571544 Podisul SomaselorSItinsrsid2107785 , dinsolo de culoarul celor doua Somesuri, cu relief asemanator de dealuri, in mare parte cu culturi agricole.SItinsrsid9727160 tpar SItinsrsid10571544 ttab SItinsrsid14833872 ttab SItinsrsid10571544 Partea de este formata din depresiuni ca Depresiunea Bistrita, Valeni de Munte, Praid, Odorheiu Sucuiesc, Homoroadelor si Horghiz iar dintre dealuri putem reaminti SItinsrsid3933142 Siclod, Bicheci 1080 m, cel mai inlt deal din Depresiunea Transilvaniei, Firtus, sinioara.SItinsrsid10571544 tpar SItinsrsid3933142 ttab Podisul Transilvaniei este foemat din Podisul Someselor, traversat de Somes cu altitudini de 500-600 m , Culmea Breaza fiind de 974 m, Campia Transilvaniei intre Somes si Mures o regiune deluroasa, relativ neteda cu vai scurte pe care s-au amenajat iazuri, la sud de Mures , Podisul Tarnavelor, Podisul Hirtibaciului si Podisul Secaselor.tpar ttab Iernile au un climat de adapost, datorita pozitiei din interiorul arcului carpatic dar are totodata influente oceanice cu un climat umed si moderat termic. Precipitatiile insumeaza 600-800 mm anual. Predomina Vinturile de Vest iar in Depresiunea Fagaras se manifesta Vantu Mare de tip foen.tpar ttab SItinsrsid14833872 ttab SItinsrsid3933142 Depresiunea colinara are o bogata retea de rauri, colectata de trei mari cursuri de apa Somesul si Muresul, care apartin grupei de vest si Oltul.SItinsrsid15083858 Somesul se formeaza chiar in Depresiunea Transilvaniei, prin unirea Somesului Mic si a Somesului Mare fiecare primind o serie de mici afluenti, dar cu toate acestea cel mai important rau este Muresul, care o strabate pe directia NE-SV si primeste afluenti mai importanti pe Tarnava, Secasul, Sebesul, Ariesul si Ampoiul. In sud depresiunea este strabatuta de Olt, care aduna toate raurice ce coboara din Fagaras, Precum si Homoroadele Mare si Mic, Cibin cu Sadu si Hirtibaciu.SItinsrsid3933142 tpar SItinsrsid15083858 ttab SItinsrsid14833872 ttab SItinsrsid15083858 Ar trebui sa mentionam si lacurile care s-au format pe masive de sare cum ar fi Ocna Sibiului, Ocna Dej, Turda, Sovata, iazurile prezente indeosebi in Campia Transilvaniei si lacurile hidroenergetice in constructie pe Olt si in Depresiunea Fagaras.tpar ttab Vegetatia si fauna sunt caracteristice padurilor de foioase. Cele mai raspandite soluri sunt cernoziomurile levigate bobate in humus si cu fertilitate ridicata, solurile argiloiluviale, soluri brune si brune acide. Tot aici existaSItinsrsid7282633 cateva rezervatii naturale Fanetele Clujului, Poiana Narciselor, Padurea Mocilar, Lacul fara fund de la Ocna Sibiului, Ripa Rosie, vulcanii noroiosi de la Hasag.SItinsrsid15083858 tpar SItinsrsid7282633 ttab SItinsrsid14833872 ttab SItinsrsid7282633 In prezent Depresiunea Transilvaniei este o regiune intens populata.Orasele principale sunt Cluj Napoca, Sibiu, Targu Mures, Bistrita Alba Iulia, Medias, Turda, la acestea se adauga orase mici cum ar fi Fagaras, Odorheiu Secuiesc, Dej, Reghin, Sighisoara, Tarnaveni, Sebes, Aiud precum si o multime de orase mici.tpar ttab SItinsrsid14833872 ttab SItinsrsid72826...
Download