Mineralele ...nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl6tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl7tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn hang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl8tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl9tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn hang Itpntxtb SItpntxta SStpardtplain tltrparts15tqc tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig httrin0tlin0titap0 trtlchtfcs1 tabtaf0tafs24talang1025 tltrchtfcs0 tbtfs36tultlang1033tlangfe1033tcgridtlangnp1033tla ngfenp1033 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs32tulnonetlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrsi d13059119tcharrsid11483118 Mineraletpar tpar tpar tpar Stpard tltrparts15tqj tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig httrin0tlin0titap0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tfs32tulnonetlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrsi d13059119tcharrsid11483118 ttab SItrtlchtfcs1 tab0taf36 tltrchtfcs0 tb0tf36tfs28tulnonetlang1036tlangfe1033tlangnp1036 tinsrsid13059119tcharrsid11483118 Mineralele au avut un loc important teen evolutfeia omului tbai teen extinderea civilizatfeiilor. Oamenii din epoca de piatrte3 foloseau unelte primitive din cremene. Cu aproximativ 10.000 de ani teen urmte3, ei au deprins tehnica extractfeiei cuprului din minereurile sale naturale, tbai au inventat bronzul, un aliaj de cupru tbai staniu, care a marcat teenceputul epocii de bronz.tpar Stpard tltrparts15tqj tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig httrin0tlin0titap0 Itrtlchtfcs1 tab0taf0 tltrchtfcs0 tb0tfs28tulnonetlang1036tlangfe1033tlangnp1036tins rsid13059119tcharrsid11483118 ttab SItrtlchtfcs1 tab0taf36 tltrchtfcs0 tb0tf36tfs28tulnonetlang1036tlangfe1033tlangnp1036 tinsrsid13059119tcharrsid11483118 De la teenceputul epocii de fier, cu 3.300 de ani teen urmte3, oamenii au gte3sit tot mai multe metode de folosire a materialelor gte3site teen scoartfea terestrte3, tbai industria modernte3 continute3 ste3 depindte3 de exploatarea bogte3tfeiilor minerale ale pte3mte2ntului. Este important ste3 tbatim ce sunt ele, cum s-au format tbai cum ste3 le deosebim atunci cte2nd cte3utte3m zte3cte3minte noi.tpar SItrtlchtfcs1 tab0taf0 tltrchtfcs0 tb0tfs28tulnonetlang1036tlangfe1033tlangnp1036tins rsid13059119tcharrsid11483118 ttab SItrtlchtfcs1 tab0taf36 tltrchtfcs0 tb0tf36tfs28tulnonetlang1036tlangfe1033tlangnp1036 tinsrsid13059119tcharrsid11483118 Oamenii de tbatiintfete3 au identificat circa 3.0SItrtlchtfcs1 tab0taf0 tltrchtfcs0 tb0tfs28tulnonetlang1036tlangfe1033tlangnp1036tins rsid13059119tcharrsid11483118 00 de minerale, dintre care doar 100 sunt frecvente. SItrtlchtfcs1 tab0taf36 tltrchtfcs0 tb0tf36tfs28tulnonetlang1036tlangfe1033tlangnp1036 tinsrsid13059119tcharrsid11483118 Mineralele sunt definite ca substantfee anorganice lipsite de viatfete3. Ele de obicei sunt teen stare solidte3, cu exceptfeia argintului viu, care este mercurul teen starea sa naturalte3 tbai este lichid.tpar SItrtlchtfcs1 tab0taf0 tltrchtfcs0 tb0tfs28tulnonetlang1036tlangfe1033tlangnp1036tins rsid13059119tcharrsid11483118 ttab SItrtlchtfcs1 tab0taf36 tltrchtfcs0 tb0tf36tfs28tulnonetlang1036tlangfe1033tlangnp1036 tinsrsid13059119tcharrsid11483118 Doute3 elemente, oxigenul tbai siliciul, reprezintte3 74 din masa scoartfeei terestre. Alte tbaase elemente aluminiul, fierul, calciul, sodiul, potasiul tbai magneziul reprezintte3 alte 24,27. Luate la un loc, aceste opt elemente reprezintte3 aproape 99 din scoartfea terestrte3.tpar SItrtlchtfcs1 tab0taf0 tltrchtfcs0 tb0tfs28tulnonetlang1036tlangfe1033tlangnp1036tins rsid13059119tcharrsid11483118 ttab CeSItrtlchtfcs1 tab0taf36 tltrchtfcs0 tb0tf36tfs28tulnonetlang1036tlangfe1033tlangnp1036 tinsrsid13059119tcharrsid11483118 le mai rte3spte2ndite minerale sunt silicatfeii, combinatfeii chimice de oxigen tbai siliciu, adesea contfeinte2nd tbai unul sau mai multe din celelalte tbaase elemente frecvente. Slicatfeii frecventfei includ cuartfeul, micele tbai grupul numit feldspatfei, toate trei, teen proportfeii SItrtlchtfcs1 tab0taf0 tltrchtfcs0 tb0tfs28tulnonetlang1036tlangfe1033tlangnp1036tins rsid13059119tcharrsid11483118 diferite, fiind principalele componente ale tipurilor variate de granit. SItrtlchtfcs1 tab0taf36 tltrchtfcs0 tb0tf36tfs28tulnonetlang1036tlangfe1033tlangnp1036 tinsrsid13059119tcharrsid11483118 Cuartfeul, format prin eroziune din granit, se acumuleazte3 adesea pe coastte3 tbai este principalul constituent al plajelor cu nisip.tpar ttab Mineralele frecvente, precum feldspatfeii, cuartfeul tbai mica, sunt minerale care formeazte3 roci. Aceasta le deosebetbate de mineralele care apar doar teen cantitte3tfei mici. Calcita, mineralul care formeazte3 calcarul, este un alt mineral important format din rocte3 eruptivte3.tpar ttab Datoritte3 faptului cte3 existte3 atte2t de multe minerale teen stare naturalte3, mineralogii au trebuit ste3 stabileascte3 o abordare sistematicte3 a identificte3rii, bazatte3 pe diferentfeele dintre propriette3tfeile fizice tbai chimice ale fiecte3rui mineral. Propriette3tfeile studiate pot fi simple, precum culoarea tbai durittea, pte2nte3 la propriette3tfei aflate prin analize complicate cu substantfee chimice.tpar ttab Unele minerale, cum ar fi azuritul albastr tbai malachitul verde pot fi identificate pe baza culorii. Inste3 culoarea poate adesea ste3 introducte3 teen eroare, deoarece multe minerale pot ste3 aparte3 teen culori foarte variate. Aceste variatfeii pot fi datorate impuritte3tfeilor, cte3ldurii, luminii, iradiatfeiei tbai uzurii.tpar SItrtlchtfcs1 tab0taf0 tltrchtfcs0 tb0tfs28tulnonetlang1036tlangfe1033tlangnp1036tins rsid13059119tcharrsid11483118 ttab SItrtlchtfcs1 tab0taf36 tltrchtfcs0 tb0tf36tfs28tulnonetinsrsid13059119 Prin zgte2rte2ierea unui mineral se produce o pulbere. Uneori culoarea acestei pulberi diferte3 de cea a mineralului. De exemplu, pulberea mineralului negru hematite este rotbau, pe cte2nd pulberea magneziului, care este asemte3nte3tor cu hematitul, este neagrte3.tpar SItrtlchtfcs1 tab0taf0 tltrchtfcs0 tb0tfs28tulnonetinsrsid13059119 ttab SItrtlchtfcs1 tab0taf36 tltrchtfcs0 tb0tf36tfs28tulnonetlang1036tlangfe1033tlangnp1036 tinsrsid13059119tcharrsid11483118 Duritatea este o altte3 metodte3 de diferentfeiere a mineralelor. Mineralele sunt ordonate pe scara Mohs numitte3 dupte3 un mineralogy austriac de la 1 SItrtlchtfcs1 tab0taf0 tltrchtfcs0 tb0tfs28tulnonetlang1036tlangfe1033tlangnp1036tins rsid13059119tcharrsid11483118 la 10. SItrtlchtfcs1 tab0taf36 tltrchtfcs0 tb0tf36tfs28tulnonetlang1036tlangfe1033tlangnp1036 tinsrsid13059119tcharrsid11483118 Talcul, un mineral moale, este pe pozitfeia 1 pe aceastte3 scarte3, teen timp ce diamantul, cea mai durte3 sustantfete3 naturalte3, ocupte3 pozitfeia 10.tpar SItrtlchtfcs1 tab0taf0 tltrchtfcs0 tb0tfs28tulnonetlang1036tlangfe1033tlangnp1036tins rsid13059119tcharrsid11483118 ttab SItrtlchtfcs1 tab0taf36 tltrchtfcs0 tb0tf36tfs28tulnonetlang1036tlangfe1033tlangnp1036 tinsrsid13059119tcharrsid11483118 O altte3 proprietate a mineralelor folositte3 pentru identificare este clivajul, felul teen care... Download |