...t720tpnhangItpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl8tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp
nhangItpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl9tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hangItpntxtb SItpntxta SStpardtplain tqc tli720tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin720t
itap0 tf11tfs20tlang1033tlangfe1033tcgridtlangnp1033tlan
gfenp1033 Itbtf1tfs32tlang1048tlangfe1033tlangnp1048 Statele Unite Ale Americiitpar Industria teen regiunile economico - geograficetpar Stpard tql tli720tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin720t
itap0 Itf28tlang1048tlangfe1033tlangnp1048 tpar tpar SItbtf1tfs26tlang1048tlangfe1033tlangnp1048 tpar 1. Regiunea Ne England Noua Anglietpar SItf305tlang1048tlangfe1033tlangnp1048 Situatte3 teentre tfete3rmul Oceanului Atlantic, fluviul Hudson tbai granitfea cu Canada, regiunea Ne England cuprinde tbaase dintre cele mai mici state ale federatfeiei, ei revenindu-i 2,2 din teritoriul S.U.A., dar concentrteend 6 din populatfeia tfete3rii si participteend cu peste 8 la crearea venitului national.tpar SItf28tlang1048tlangfe1033tlangnp1048 Relieful predominanSItf305tlang1048tlangfe1033tlangnp1048 t este cel colinar tbai de muntfei cu altitudini mijlocii Green Mountains, hite Mountains, Berkshire Hills, care fac parte din Muntfeii Appalachi, iar teen lungul vte3ilor Hudson, Connecticut etc. depresiuni. Clima oceanicte3, umedte3 a favorizat dezvoltarea pte3durilor, care formeazte3 marea bogte3tfeie a statelor din aceastte3 parte nordicte3 a S.U.A.tpar Dezvoltarea timpurie a industriei prima fabricte3 textilte3 dateazte3 din anul 1790 a fost legatte3 de existentfea unor resurse locale lemn, resurse hidroenergetice, lteente3, piei etc. tbai de masa emigrantfeilor din Anglia, specializatte3 teen manufactura textilte3. tpar Din a doua jumte3tate a secolului al XIX-lea, pe baza calificte3rii fortfeei de muncte3 tbai a existentfeei unor cte3i de comunicatfeii tbai porturi, prin care a fost posibil importul de materii prime necesare, s-au dezvoltat tbai ramurile industriei grele, mai ales cea a constructfeiilor de matbaini. Astte3zi, alte3turi de ramurile tbai subramurile traditfeionale, au o deosebitte3 importantfete3 tbai industria de matbaini unelte, industria de utilaj energetic, electrotehnic tbai electronicte3, de motoare de avioane, industria alimentarte3 lactate, petbate, tutun, chimicte3 tbai industria prelucrte3rii lemnului.tpar O retfeea deaste3 de cte3i ferate tbai tbaosele, ca tbai numeroase porturi, asigurte3 acestei regiuni legte3turi lesnicioase cu restul tfete3rii. Centrul care polarizeazte3 teentreaga activitate economicte3 si social-culturalte3 a regiunii este oratbaul Boston, care teempreunte3 cu o serie de oratbae-satelit Cambridge, Somerville, Lynn, Everett, Brookline, aterton, Arlington, Medford, inchester, Malden etc. formteend a opta conurbatfeie, ca mte3rime, din cadrul S.U.A. Capitalte3 a statului Massachusetts, Boston este unul dintre marile centre comercial-financiare ale tfete3rii tbai principalulcentru vechi, industrial al regiunii Ne England. Oratba vechi, fundat de John hinthrop teen anul 1630, Boston a fost, pteente3 teen a doua jumte3tate a secolului al XVIII-lea, cel mai mare oratba din America de Nord, dupte3 care a fost depte3tbait de alte oratbae ca Ne York, Philadelphia etc. tcen prezent este un oratba cu activitte3tfei multiple, functfeia principalte3 fiind cea industrialte3. tcen Boston steent concentrate 16 din numte3rul muncitorilor regiunii Ne England tbai 12 din uzinele statului Massachusetts. Cele mai importante teentreprinderi apartfein industriei pielte3riei tbai teencte3ltfete3mintei, electrotehnice, textile, confectfeiilor, chimice, poligrafice, acestea fiind situate teen zona portuarte3 tbai teen suburbii.tpar Al doilea centru economic al regiunii Ne England este Providence-arick 911 000 locuitori cu suburbiile. Oratbaul este situat pe tfete3rmul Oceanului Atlantic, teen interiorul Golfului Narragansett a fost fondat teen anul 1636 tbai este capitala. statului Rhode Island, teendeplinind tbai importante functfeii industrial-portuare. Dintre ramurile industriale se remarcte3 industria constructoare de matbaini, electrotehnicte3, textilte3 tbai chimicte3. Portul, avteend o serie de avanporturi situate pe tfete3rmurile golfului, are un trafic de 9,3 milioane tone anual tbai este specializat teen exportul produselor agricole tbai teen cabotaj.tpar tcen statul Connecticut se aflte3 cteeteva oratbae mai mici, importante teenste3 prin specializarea industriei lor ca tbai prin activitte3tfeile comerciale tbai culturale. Oratbaul Hartford este capitala statului tbai unul dintre cele mai apreciate centre ale S.U.A. pentru industria de matbaini-unelte tbai motoare de avioane, renumit, de asemenea, prin cele mai mari societte3tfei de asigurare din S.U.A. Pe tte3rmul Oceanului Atlantic steent situate porturile Ne Haven 761 000 locuitori, puternic centru industrial tbai cultural, aici aflteendu-se Universitatea Yale 1701, Byidgepoyt 794 000 locuitori tbai Ne London-Groton 157 000 locuitori, cu industrii constructoare de nave, fabrici textile tbai alimentare.tpar tcen partea de nord a regiunii Ne England oratbaele steent putfein numeroase, teen general mici, cel mai important fiind Portland 162 000 locuitori teen statul Maine, cunoscut port pentru importul petrolului destinat marilor rafinte3rii din Montreal Canada.tpar Statele din nordul regiunii au o industrie mai putfein dezvoltatte3, dar steent cunoscute prin marile resurse forestiere tbai dezvoltarea agriculturii cartoful tbai cretbaterea pte3ste3rilor. Un loc important teel detfeine turismul, mai ales teen statul Maine, teen care se teentteelnesc peste 2500 de lacuri teen preajma cte3rora s-au dezvoltat. numeroase statfeiuni, centre sportive tbai de vteente3toare.tpar Fte3rte3 a ocupa o suprafatfete3 prea mare, situatte3 teen marginea de nord-est a tfete3rii, Ne England este, teen mod cert, o regiune deosebitte3, atteet ca peisaj geografic, cteet tbai teen privintfea traditfeiei tbai a specializte3rii industriale. Ea constituie nucleul din care s-a format marele stat federal de astte3zi.tpar Stpard tqc tli720tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin720t
itap0 Itf28tlang1048tlangfe1033tlangnp1048 tpar Stpard tql tli720tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin720t
itap0 Itbtf89tfs26tlang1048tlangfe1033tlangnp1048 2. Regiunea Middle Atlantic Central-atlanticte3tpar Stpard tql tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap
0 Itbtf28tlang1048tlangfe1033tlangnp1048 tpar Stpard tql tli720tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin720t
itap0 Itf305tlang1048tlangfe1033tlangnp1048 tcentinzteendu-se de la tte3rmul Oceanului Atlantic, cu estuarele sale largi Hudson, Delaare, Chesapeake, pteente3 la Muntfeii Appalachi tbai tfete3rmurile sudice ale lacurilor Ontario tbai Erie, regiunea Central atlanticte3 ocupte3 4 din suprafatfea tte3rii, detfeinteend 20 din populatfeie, 40 din activul bte3ncilor, 33 din volumul comertfeului in...
Download