...inereuri neferoase in subsol. In C sunt munti din roci cristaline M. Maramures, M. Rodnei vf. Pietrosu 2303m, M. Suhard si Obcina Mestecanis si Depresiunea Maramures strabatuta de raurile Iza si Viseu. In E Obcina Feredeului si Obcina Mare din gresii si marne. In S la contactul cu Grupa Centrala sunt Pasul Tihuta, Depresiunea Dornelor, Pasul Mestecanis, Depresiunea Campulung.Grupa Centrala Limite N - Depresiunea Dornelor, Pasul Mestecanis, Valea Moldovei S Depresiunea Brasov, Pasul Oituz. In V munti vulcanici M. Calimani vf. Pietrosu 2100m, M. Gurghiu, M. Harghita Ciomatu Mare L. Sf. Ana. In C munti din roci cristaline si calcare Giumalau, Rarau Pietrele Doamnei, Codri Slatioarei, Muntii Bistritei, M. Giurgeu Pasurile Borsec, Tulghes, Bicaz, M. Hasmas din care izvoraste Oltul care trece prin Depresiunea Ciuc si Muresul care trece prin Depresiunea Gheorghieni. Bistrita formeaza defilee la Zugreni si Toance. Pe Bicaz este L. Rosu L. de baraj natural In E sunt munti din roci sedimentare M. Stanisoarei, M. Ceahlau, M. Tarcau, M. Gosmanu. M. Ciuc, Nemira si Berzunti inchid Depresiunea Comanesti srabatuta de Trotus. In S muntii Bodoc, Baraolt si Persani despartiti de Olt au roci sedimentare.Grupa Sudica Limite N - Depresiunea Brasov, Pasul Oituz, S Valea Prahovei. Se gasesc munti din gresii, conglomerate, argile M. Vrancei intre Putna si Zabala, M. Buzaului intre Basca Mica si Telejenel, M. Ciucas intre Telejenel si Doftana, M. Baiului intre Doftana si Prahova. In S Depresiunii Brasovului sunt M. Bretcu, M. Intorsurii, M. Piatra Mare si Postavaru despartiti de Timis. In N este Depresiunea Brasovului de origine tectonica, srabatuta de Olt cu afluent Raul Negru. Pasuri Predeal, Bratocea si Oituz.Carpatii Meridionali Limite E Valea Prahovei, V Culoarul Timis Cerna. Caracteristicicei mai inalti munti 11 vf. 2500mpredomina roci cristaline si calcareOltul ii strabate in intregimeghetari la peste 1800mGrupa Muntilor Bucegi Limite E - Valea Prahovei, V - Valea Dambovitei. In E sunt M. Bucegi formati din conglomerate si calcare cu varfuri de peste 2000m vf. Omu 2505m. De aici izvoraste Ialomita. Statiuni turistice cu telecabine la Sinaia si Busteni. La SV de acestia sunt M. Leaota formati din roci cristaline si in N culmi calcaroase. In NV grupei sunt M. Piatra Craiului alcatuiti din calcare. Intre aceste masive se afla culoarul Rucar Bran, o regiune joasa alcatuita din roci cristaline, calcare, conglomerate si gresii. Raurile sunt adanci si curg spre S sau spe N. In lungul culoarului trece un drun folosit din timpul dacilor si romanilor.Grupa Muntilor Fagarasi Limite E - Valea Dambovitei, V - Valea Oltului. In N sunt M. Fagaras care formeaza cea mai lunga creasta montana carpatica 60km, au 6 vf. 2500m Moldoveanu 2544m, Negoiu 2535m, aici sunt circuri si vai glaciare cu lacurile Balea, Podragu, Capra, Doamnele. In C se gaseste bara Lovistei, o depresiune tectonica. Pe raul Arges este lacul de acumulare Vidraru. Intre Dambovita si Raul Doamnei sunt M. Iezer vf. Iezeru Mare 2462m. La V de Raul Doamnei sunt masivele Ghitu, Fruntii, Cozia, cu inaltimi mici. Valea Oltului formeaza pe parcursul a 50km un defileu.Grupa Muntilor Parang Limite E - Valea Oltului, V - Vaile raurilor Jiu si Strei. Sunt alcatuiti din roci cristaline si calcare in NV si S. Raurile Jiul de E, ...
Download