... Marea Britanie, o surpare a unei asemenea gramezi de zgura si carbune a produs o impresionanta catastrofa halda a alunecat peste o scoala din apropiere, omorand 143 de persoane, in majoritate elevi.Exploatarile sub cerul liber in cariera, cu decopertarea stratelor neproductive de deasupra, care pot atinge zeci de metri grosime, schimba radical aspectul locurilor, distrugand in primul rand solul fertil. La adancimi mai mari se sapa in palnie, cum se procedeaza la multe exploatari cuprifere in Utah U.S.A., la cele din Shaba Zair, din Zambia etc. Gropile acestea imense raman marturie distructiva peste veacuri, dupa ce exploatarile s-au incheiat, producandu-se surpari, siroiri si acumulari de ape cu mineralizatie extrema. La fel padurile de sonde creeaza peisaje specifice si chiar aglomerari urbane in vecinatate.Industria moderna este rezultatul unei transformari radicale a vechii industrii mestesugaresti, impulsionata de masinism, de noi surse energetice, indroduse de aplicarea tehnicii in proces rapid de unde vine expresia de revolutie industriala. Daca in Anglia aceasta incepea in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea, in Franta ea isi are inceputurile in prima jumatate a secolului al XIX-lea odata cu aparitia motoarelor cu vapori si a cailor ferate, iar in alte tari vest si central-europene abia in a doua jumatate a secolului al XIX-lea.Legata la inceput de baza de materii prime si energetice de unde aglomerarea initiala a industriei grele in cuprinsul bazinelor de huila din Ruhr, Silezia superioara, Anglia centrala, Pennsylvania etc., industria a putut sa se deplaseze in secolul nostru in cuprinsul sau vecinatatea marilor orase, sprijinita de energia electrica. A existat o etapa de amplasare a industriilor in munti, langa hidrocentrale de pilda in Alpii francezi, in Alpii italieni. Cand dupa primul razboi mondial se gaseste mijlocul de transport al curentului electric la distanta, prin linii de inalta tensiune, se produce o noua invazie a industriilor in marile orase din campie Paris, Milano, Londra, Moscova etc.. Dupa cel de-al doilea razboi mondial apare o noua aglomerare a industriilor, cea portuara, indeosebi a ramurilor ce consuma materii prime aduse pe mari petrol, minereu de fier, concentrate neferoase etc.. Se dezvolta puternic marea centura industriala de pe tarmul estic al S.U.A., cea din majoritatea porturilor japoneze, marile rafinarii de petrol de pe tarmurile Angliei, Germaniei, Frantei de vest si Italiei de sud.Sprijinita astfel in dezvoltarea ei, industria s-a extins teritorial, independent de sursele energetice sau de cele de materii prime a trecut de marile aglomerari urbane in suburbiile acestora, apoi in micile orase si chiar in mediul rural.In prezent, in multe tari dezvoltate ale lumii, industria s-a generalizat in teritoriu. Dar aceasta a atras dupa sine mari transformari in peisajul geografic al locurilor, in modificarea functiilor economice ale multor regiuni, in deplasarea fortei de munca rurale spre diferite centre, cu consecinta urbanizarii in ritm rapid a multor tari din lume.Schimbarile de peisaj geografic se datoresc faptului ca mai toate ramurile industriale consuma multa apa, de unde necesitatea aductiunilor pe conducte ori a crearii unor mari lacuri de acumulare in apropiere. Industriile au nevoie de materii prime, de unde construirea unor retele de transport feroviare, rutiere, subterane sau aeriene, conducte pentru petrol si gaze naturale, cabluri electrice etc.. A aparut necesitatea cazarii fortei de munca in apropiere, de unde constructiile de locuinte, de localitati-dormitor in vecinatate ori inmultirea mijloacelor de transport in comun de pe anumite areale inconjuratoare spre centrul industrial, zeci de mii de muncitori deplasandu-se spre aceste centre. Toate schimba radical peisajul unor orase, care se dezvolta vertiginos.Dar apar si noxele atmosferice ori poluantii apelor. Praful de ciment se asterne pe acoperisuri, pe frunzisul arboril...
Download