...ce si intr-o buna parte a tertiarului, fapt comun pentru intregul sistem muntos dezvoltat in geosinclinalul alpino-carpato-himalaian, care strabate dintr-un capat in altul doua continente. De fapt insa, realizarea ca munti a Carpatilor a fost mai infaptuita intr-o perioada mult mai indelungata, printr-o evolutie foarte complexa, in care faze succesive de orogeneza adica de cutare ori simple miscari pe verticala insotite adesea de falieri adica de rupturi erau urmate de epoci de sedimentare sub luciul apelor marii ori de eroziune, prin agentii atmosferici si gravitationali. Toate au la un loc, dupa o indelungata conlucrare ori infruntare, au infaptuit unul din cele mai lungi lanturi muntoase ale Terrei, in cuprinsul caruia Carpatii reprezinta un mic fragment, cu unele particularitati si trasaturi proprii.Este drept ca faza cutarilor de la sfarsitul cretacicului superior ultima perioada a erei mezozoice si cele din neozoic tertiar, au fost hotaratoare in trasarea contururilor principale ale lantului carpatic din Romania, dar pe de o parte acestea au fost urmate de noi reluari ale cutarilor si de inaltari verticale tarzii pliocen-cuaternare, care au completat si desavarsit structura muntilor, pe de alta parte ele au fost precedate de miscari de cutare si de scufundare care au faramitat un vechi uscat hercinic, recontopind fragmentele, fie prin pecete sedimentare, fie prin intruziuni magmatice venite din adancuri.In continuare sunt prezentate etapele de formare a lantului carpaticEtapa veche sau hercinica, in care s-au individualizat pe plan european un intreg lant muntos ce strabatea continentul ca o diagonala de la vest la est si din care s-a mai pastrat astazi o succesiune de masive si munti ruinati care, incepand sin Peninsula Bretagne Franta ajung, cu unele intreruperi, pana in Dobrogea de Nord. O anumita portiune meridionala a acestora a constituit scena pe care o avea sa se desfasoare specatculoasa epopee geologica, de pe urma careia au rezultat Carpatii falnici de astazi. Acea aripa meridionala hercinica se prezenta initial ca un uscat care acoperea intregul spatiu carpatic actual, inclusiv Transilvania, precum si Campia Panonica. Labila ca orice zona de geosinclinal, acea intindere a intrat intr-o faza de puternice cutari in perioada carboniferului mediu, paralel producandu-se intruziunea unor mase granitice printre rocile alcatuitoare de felul lacolitelor lave care nu ajung la suprafata prin eruptii vulcanice, ci patrund doar printre stratele formatiunilor mai vechi pe care le boltesc provocand astfel metamorfozarea acestora care capata caracter cristalin.Miscarile hercinice au produs exondarea, adica scoaterea de sub apa marilor a zonei cristaline, devenite uscat. Dupa o perioada de liniste in care s-au succedat mai intai o clima ecuatoriala umeda cu vegetatie luxurianta carbonifer, apoi una calda si arida, identificata prin coloratia rosie a rocilor permian urmeaza noi cutari, kimmerice, care se manifesta prin doua faze tectonice principale, cu intensitati tot mai reduse, aducand unele retusuri indeosebi in partea centrala a Muntilor Apuseni, precum si-n Carpatii Orientali. In unele zone de scufundare patrund apele marine depunand o cuvertura de strate sedimentare mezozoice care acopera vechile taramuri cristaline iar pe alocuri se adauga eruptii ori intruziuni de roci bazice de felul gabbrourilor din sudul Muntilor Apuseni. Faza aceasta veche se incheie cu schitarea doar a ariilor mari, inca destul de diferite de cele ale catenelor muntoase actuale.Etapa medie sau carpatica este cea in care se individualizeaza de fapt lantul carpatic, in contururi foarte apropiate de cele actuale. Dupa o indelungata perioada de sedimentare marina in care insulele de cristalin formau un arhipelag ce pastra legaturi cu masivul nord-dobrogean, incepe a se manifesta, in cretacicul modern, o noua faza de cutari de mare amploare. Mai intai miscarile austrice provoaca sariajul Panzei Getice din cristalinul Carpati...
Download