...i de sulite. Din roci vulcanice ca andezitele, dacitele sau bazaltele, prin metoda percutiei isi confectionau ciocane, topoare, vase. Aceasta poate fi considerata prima industrie din lume.Piatra a fost deci unealta, arma de aparare si de atac, precum si martora a intregii activitati omenesti, in tot lungul istoriei sale scrise si nescrise. Piatra zdobita si macinata de catre agentii externi a devenit sol, baza a vietii.Existenta pietrei a fost dovedita si pe Luna, de unde s-au recoltat si adus pe Terra 382 kg de roci lunare, asemanatoare bazaltului de la Detunata. Acestea sunt cele mai scumpe pietre cunoscute astazi. Ele au costat 24 miliarde de dolari.In imaginile transmise de catre sondele Voyager I si II s-au putut vedea stanci si cratere vulcanice de pe Venus, iar pe Jupiter s-au identificat chiar vulcani in eruptie.Meteoritii pietrosi ce sosesc pe Terra in cantitati de peste 10000 tone anual dovedesc cu prisosinta ca si pe alte corpuri ceresti exista materie sub forma de piatra. Incetul cu incetul rolul pietrei a fost luat de catre metale si astfel, in desfasurarea istorie se instaleaza epoca bronzului, epoca fierului, etc. Intradevar, astazi minereurile metalifere si cele nemetalifere, impreuna cu resursele energetice, stau la baza tuturor industriilor din intraga lume. S-a constat ca in decursul istoriei sale omenirea a utilizat in jur de 2 miliarde tone de fier, 80 milioane cupru, plumb si zinc, 20.000 tone de aur si 200.000 tone de argint.Dar abia in ultimii ani omenirea a inceput sa inteleaga importanta folosirii cat mai chibzuite a rezervelor de energie primara a materiilor prime minerela, resurse care nu mai pot fi reinnoite. Criza energetica si a materiilor prime minerale sin ultimii ani se datoreaza unei exploatari mereu crescande a acestora.S-a constatat ca atat consumul de otel realizat in principalele tari, cat si consumul specific pe cap de locuitor al Pamantului au crescut in medie cu 50 si urmeaza sa se dubleze in anii urmatori.Pana in prezent, omenirea a gasit minereurile de care a avut nevoie la 6.000 metri altitudine sau la 6.000 metri in adancime, in mari si oceane, incepand de la Ecuator pana la Cercurile polare. In vederea acoperirii necesarului de metale de care are nevoie omenirea, numerosi cercetatori au scos in evidenta posibilitatea de a se obtine metale de pe fundul marilor si oceanelor, unde se gasesc noduli polimetalici continand 40 de metale, printre care mangan, fier, nichel, cobalt, cupru, zinc, etc. ANDEZITELEAndezitele sunt roci magmatice efuzive eruptive alcatuite din feldspati calcosodici, hornblenda, biotit, augit, piroxeni si cuart. Ele contin deseori cristale de magnetit si ilmenit. Au o culoare cenusie sau chiar negricioasa si, in general, sunt roci compacte.Datorita calitatilor pe care le poseda, andezitele sunt utilizate ca piatra de constructie, pentru drumuri si balastarea cailor ferate, ca agregate pentru betoane rezistente la acizi, dar mai ales ca piatra bruta sau cioplita, la drumuri, tunele, viaducte, baraje, indiguiri si la diferite constructii. Ca roca ornamentala poate fi folosita la placari interioare si exterioare, trepte, etc. In cazul unor conditii geologice favorabile, andezitele contin acumulari de minerale valorificabile.ExemplePe teritoriul localitatilor Rosia Montana si Musca din judetul Alba se contureaza un centru de activitate andezitica, important mai ales din punct de vedere al mineralizatiei de tip diseminare cuprifera. Regiunea Musca se incdreaza in poligonul aurifer al Muntilor Apuseni. Aici, in corpul subvulcanic de andezite cuartifere se observa o mineralizatie difuza, cu pirita, calcopirita, cu o structura metalogena de tip orphyry cooper. In limitele corpului andezitic, sau chiar in formatiunile sedimentare, se observa o retea de fisuri si filonase cu minerale metalifere si de ganga, importante pentru continutul in cupru. Analizele spectrale efectuate pe probe monominerale au pus in evidenta urmatoarele asociatii de elemente minore in calcopirita mangan, cobalt, argint vanadiuin pirita zinc, cobalt, vanadiu, molibden, argintin magnetit vanadiu, magneziu, cobalt, nichelRocile sunt in general transformate hidrotermal dovedind ca si acumularile metalifere au un caracter hidrotermal. Pe paraul Bailor, in partea de SV a orasului Deva, se gaseste un corp de andezite in care, pe o fractura, s-a introdus un alt corp andezitic, purtator al unui zacamant de cupru, in forma de lentila subtiata in jos. Acesta este alcatuit din andezite brecifiate si breci si este afectat de numeroase falii. In realitate, este un filon principal de calcopirita avand in jurul lui o retea foarte densa de filonase milimetrice, scurte care se incruciseaza in masa andezitului caolinizat si sericitizat ca o retea. Mineralele metalifere sunt calcopirita, bornitul, covelina, etc. In adncime, s-a descoperit un al doilea corp andezitic cu tendinta de ingrosare si imbogatire unde a aparut si molibdenit. In zona de oxidare a zacamantului au fost identificate minerale ca malachit, azurit, limonit si hematit.In corpul subvulcanic Valea Morii Noua din grupul minier Brad, judetul Hunedoara, s-a pus in evidenta in anul 1974, un zacamant cuprifer cu continut scazut. Corpul mineralizat se prezinta sub forma de coloana, cu sectiune ovala, fiind un andezit compact strabatut de o retea densa de filamente de cuart, de ordinul sutelor pe m2, cu grosimi ce variaza de la zecimi de mm la 25 mm.Mineralizatia metalifera este alcatuita din calcopirita, pirita si magnetit, cuprinsa, atat in filamentele de cuart, cat si in masa andezitului, sub forma de granule neregulate si cristale diseminate sau in cuiburi. Incercarile de preparare cat si prelucrarea industriala a minereului au confirmat posibilitatea valorificarii cuprului si fierului de aici.ARGILELEArgilele sunt unele dintre cele mai raspandite roci de pe suprafata pamantului, fiind roci sedimentare cu structura foarte fina, cu granule mai mici de 0.002 mm, alcatuite dintr-un amestec complex de minerale argiloase caolinit, illit, montmorillonit, etc. Acestea sunt silicati de aluminiu sau de magneziu hidratati, realizati din alterarea feldspatilor si a altor silicati. Acestora li se adauga muscovit, feldspati, minerale grele zircon, ilmenit, rutil, magnetit, granati, etc, fragmente de cochilii precum si alte minerale diagenetice ca sulfuri, glauconit, calcit, apoi particule foarte fine de minerale nealterate provenite din roca initiala, din complexe coloidale silicatate, hidratate, precum si din resturi de substante organice.Pe baza continutului de oxid de aluminiu, se deosebesc urmatoarele categorii de argileargile superbazice cu peste 40 Al2O3argile bazice cu 30 40 Al2O3argile semiacide cu 15 30 Al2O3argile acide cu 5 15 Al2O3Compozitia chimica a argilelor variaza in functie de mineralele pe care le contin. Principalii componenti chimici sunt oxidul de siliciu, oxidul de aluminiu, oxidul de fier, de calciu, de magneziu, de sodiu si de potasiu. Argilele caolinoase inferioareArgi...
Download