Atmosfera pamantului ...eadtpgbrdrfootthtmautsptnolnhtadjtbltrsidroot11756 985 tfet0tltrpar tsectd tltrsecttlinex0tendnheretsectdefaultcltsftnbj Ittpnseclvl1tpnucrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpnha ng Itpntxta .SSIttpnseclvl2tpnucltrtpnqctpnstart1tpnindent720t pnhang Itpntxta .SSIttpnseclvl3tpndectpnqctpnstart1tpnindent720tpn hang Itpntxta .SSIttpnseclvl4tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720t pnhang Itpntxta SSIttpnseclvl5tpndectpnqctpnstart1tpnindent720tpnh ang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl6tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl7tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn hang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl8tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl9tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn hang Itpntxtb SItpntxta SStpardtplain tltrparts15tqj tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig httrin0tlin0titap0tpararsid11756985 trtlchtfcs1 taf2tafs20talang1025 tltrchtfcs0 tf2tfs20tlang1033tlangfe2052tcgridtlangnp1033tlang fenp2052 Itrtlchtfcs1 taf0tafs24 tltrchtfcs0 tf0tfs24tinsrsid11756985tcharrsid11756985 tpar Stpard tltrparts15tqj tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig httrin0tlin0titap0tpararsid11756985 Itrtlchtfcs1 taf0tafs24 tltrchtfcs0 tf0tfs24tinsrsid11756985tcharrsid11756985 tpar tpar ttab ttab ttab SItrtlchtfcs1 taf0tafs24 tltrchtfcs0 tf0tfs24tlang1036tlangfe2052tlangnp1036tinsrsid117 56985tcharrsid11756985 ATMOSFERA PAMANTULUItpar tpar ttab Atmosfera Pamantului are cinci straturi diferite. SItrtlchtfcs1 taf0tafs24 tltrchtfcs0 tf0tfs24tinsrsid11756985tcharrsid11756985 Noi traim in cel mai apropiat start, in troposfera. SItrtlchtfcs1 taf0tafs24 tltrchtfcs0 tf0tfs24tlang1036tlangfe2052tlangnp1036tinsrsid117 56985tcharrsid11756985 Atractia gravitationala capteaza in acest strat mai mult de tri sferturi din cantitatea totala de aer din atmosfera. Aerul se rarefiaza in straturile cele mai de sus ale atmosferei, deoarece cu cat inaltimea creste , cu atat forta gravitationala scade. Lipsa gravitatieie din ultimul strat, exosfera, ii permite atmosferei sa se disipeze in spatiu.tpar ttab Exosfera se intinde pana la distanta de aproximativ 960 km de Pamant. Numerosi sateliti artificiali ai pamantului se deplaseaza in acest strat pe orbitele lor proprii.tpar ttab Termosfera se afla intre 80 km si 480 km departare de Pamant. Aici ard meteoritii si zboara navetele spatiale.tpar ttab Mezosfera se desfasoara intre 48 km si 80 km departare de Pamant. Estae cea mai rece parte a atmosferei.tpar ttab Stratosfera se afla intre 16 km si 48 km deasupra suprafetei Pamantului. Aici zboara avioanele supersonice.tpar ttab Troposfera are o latime de aproximativ 16 km. Majoritatea curentilor de aer, a vanturilor si a norilor se produc aici.tpar tpar ttab ttab ttab tpar ttab ttab ttab CURCUBEELEtpar tpar ttab Dupa ploaie, cand razele Soarelui inatalnesc picaturile de apa suspendate inca in aer, lumina este disociata in cele sapte culori tendash rosu, portocaliu, galben, verde, albastru, indigo si violet.tpar ttab t93Cainii solari t93 sau periheliul, apar cand Soarele este in partea inferioara a cerului, formandu-se cand razele Soarelui sunt indoite si reflectate de cristalele de gheata din aer.tpar tpar ttab tpar ttab ttab ttab FULGERELE SI TUNETELEtpar tpar ttab Orbitorul trasnet si zguduitorul tunet sunt produse de o forma de energie, numita electricitate. Electricitatea se acumuleaza in varful unui nor cumulus, in timp ce picaturile minuscule de apa si cristalele de gheata purtate de curentii care urca si coboara in nor se lovesc unele de altele. Cand se strange destula electricitate o scanteie imensa tasneste din nor. Aceasta scanteie este trasnetul. Trasnetul incalzeste aerul din jurul lui, facandu-l sa se dilate. Acest lucru genereaza unde sonore pe care le auzim sub forma de tunet.tpar SS... Download |