...resentation and Restriction sunt destul de greu de implementat si de gestionat intr-o retea, strategiile de dezvoltare ramanand aceleasi extinderea serviciilor cu pastrarea platformelor de retea existente. Totusi, pentru a se putea face fata cu usurinta cresterilor explozive ale serviciilor, in afara retelelor au fost plasate servicii inteligente si a fost definita notiunea de retea inteligenta IN - Intelligent Netork , solutia fiind dezvoltata in ciuda complexitatii noilor protocoale INAP IN Application Protocol. Aparitia serviciilor VoIP voice-over-IP a determinat implementarea portilor si a controlerelor multipoint specifice intr-o infrastructura de retea fara conexiuni, accesata de majoritatea utilizatorilor prin intermediul sistemelor PSTN. VoIP a atras dupa sine definirea unei serii de protocoale H.323, H.248Media Gateay Control - Megaco, Session Initiation Protocol - SIP care sa faca viabila interactiunea tehnologiilor IP, PSTN si IN. Principiile si arhitectura TINA Consortiul TINA TINA-C a fost creat in 1993 prin aderarea a peste 40 de operatori de telecomunicatii, producatori de calculatoare si de echipamente de telecomunicatii. In cadrul manifestarilor Telecom 95, TINA-C a enuntat principiile arhitecturii propuse, sincronizandu-si ulterior activitatea cu organizatii precum ITU-T International Telecommunication Union - Telecommunication Standardization Sector, ATMF ATM Forum, OMG Object Management Group, DAVIC Digital Audio-Visual Council. La sfarsitul anului 1997 a fost furnizat un set de specificatii si s-au continuat cercetarile in vederea integrarii concrete a tehnologiei pe piata. Dupa numai un an, TINA-C a demonstrat in mod real capabilitatile arhitecturii si a mentinut dezvoltarea suportului pentru noile standarde aparute. TINA inglobeaza toate functiile de control si de management intr-o arhitectura softare unitara si separa logic ultimul nivel al aplicatiilor softare-ul care implementeaza capabilitatile furnizate de sistem de infrastructura DPE Distributed Processing Environment - softare-ul ce suporta executia distribuita a aplicatiilor de telecomunicatii, eliminand necesitatea comunicarii directe dintre cele doua entitati. Prin aceasta izolare a aspectelor legate de controlul si de managementul sistemului fata de evolutiile si schimbarile extrem de dinamice ale tehnologiilor, se incearca furnizarea serviciilor multimedia avansate, adaugarea si manipularea noilor servicii intr-un mod cat mai facil si crearea unei piete deschise pentru dezvoltarea componentelor softare in domeniul telecomunicatiilor. TINA este modelata intr-un singur cadru DPE, aplicandu-se tuturor sistemelor informationale si de telecomunicatii routere, sitch-uri, terminale, servere eb, servere de management. Astfel, functiile de control si de management sunt plasate dinamic in retea, nefiind necesare sisteme dedicate acestui scop. TINA nu ascunde un echipament CEP Customer Premise Equipment in spatele unei interfete traditionale UNI User Netork Interface. Asigurarea portabilitatii si a reutilizarii componentelor softare, crearea unei independente fata de tehnologiile specifice si distribuirea uniforma a gestionarii sistemelor complexe intre consumatorii si furnizorii de servicii, au la baza patru principii formulate de TINA-C 1. Planul si analiza orientata-obiect desfac sistemul intr-un set de modele de complexitate redusa care interactioneaza intre ele Business Model descrie partile implicate in furnizarea serviciilor rolul fiecarei parti este definit de catre interfetele incluse in cadrul punctelor de referinta Reference Points - TINA specifica punctele de referinta ca standarde ce trebuie respectate in vederea asigurarii interoperabilitatii sistemelor TINA mai mult, sistemele TINA trebuie sa fie capabile sa interactioneze cu sistemele non-TINA la orice nivel al retelei sau al serviciului. Information Model descrie entitatile purtatoare de informatie, relatiile dintre ele, precum si regulile care guverneaza comportamentul lor. Computational Model descrie, cu ajutorul limbajului Object Definition Language, obiectele computationale si legaturile dintre ele. 2. Distributia componentelor softare de servicii de-a lungul retelei cu scopul adaptarii caracteristicilor de trafic, a incarcarii retelei si a cererilor clientilor. 3. Decuplarea componentelor softare astfel incat schimbarile aparute in interiorul unei componente modificari de programe, de standarde, de retele, de materiale sa nu afecteze celelalte componente. 4. Introducerea unor concepte complexe in protocoalele de baza creeaza de multe ori probleme, solutia imediata fiind separarea participarii partilor din sistem Figura Principiul separarii participarii separarea aplicatiilor de mediul DPE pe care ruleaza asa cum serviciul este independent de retea, aceeasi inteligenta de serviciu poate fi utilizata atat intr-o retea PSTN, cat si intr-o retea IP. separarea aplicatiilor intr-o parte specifica serviciului si o parte generica de control si de management se realizeaza o diferentiere clara intre accesul utilizatorilor la servicii si utilizarea curenta a serviciului. Principiul separarii imparte TINA in trei sub-arhitecturi Arhitectura de calcul defineste DPE-ul si conceptele de modelare Figura Arhitectura de calcul TINA. Functiile DPE-ului, prin ascunderea distributiei sale, furnizeaza aplicatiilor descrise in modelul computational un sistem unic de executie. Obiectele din aplicatii interactioneaza intre ele prin intermediul unui DPE fara sa tina cont de detaliile mediului de comunicatie si de calcul, mediu numit NCCE Native Computing Communications Environment. DPE-ul este bazat pe tehnologii OMG precum CORBA Common Object Request Broker Architecture. Desi aplicatiile si DPE-ul sunt construite ca obiecte ce pot interactiona, pentru implementarea lor nu este obligatorie folosirea limbajelor de programare orientate-obiect. Serviciile DPE sunt distribuite de-a lungul nodurilor prin intermediul retelei logice KTN Kernel Transport Netork. Totalitatea DPE-urilor formeaza o suprafata DPE. 2. Arhitectura de serviciu defineste un set de principii necesare furnizarii serviciilor. Serviciile TINA includ servicii de telecomunicatii responsabile pentru stabilirea conexiunii si procesarea informatiilor la nivelul conexiunilor, servicii de management responsabile pentru managementul resurselor TINA si servicii de informatii trateaza informatia de tip video, audio, date. Conceptul de sesiune, aparut ca urmare a faptului ca s-a considerat prea rigida definirea data de ITU-T apelului, ofera o viziune coerenta asupra evenimentelor si a legaturilor dintre evenimente pe durata furnizarii unui anumit tip de serviciu. In functie de tipul activitatii, exista sesiune de acces termenii si conditiile sesiunii in timpul conectarii utilizatorului la sistem utilizatorul poate initia o sesiune, poate combina sesiunile si poate beneficia de mai multe servicii in plus, sesiunea de acces permite centralizarea functiilor de autentificare, autorizare si contori...
Download