... Ca organizaie necomerciala, NSFNET permite conectarea la Internet fara restriciile cu caracter militar ale ARPAnet. In 1990 ARPAnet dispare dupa ce toate organizaiile care erau conectate au trecut la NSFNET. La randul sau NSFNET ii inceteaza activitatea in 1995 cand accesul la Internet ajunge sa fie asigurat de firme comerciale pentru intreaga lume. Pana in 1990, aplicaiile de baza erau e-mail, listserv, telnet i FTP. In 1990, la Univ. McGill se introduce Archie, instrument de cautare in serverele FTP. In 1991, la Uni. Minnesota se lanseaza Gopher. Structura arborescenta ierarhica a meniurilor ajuta utilizatorii in organizarea documentelor pentru prezentare pe Internet. Serverele Gopher au devenit aa de folosite incat pana in 1993 au aparut mii de servere coninand peste un milion de documente. Pentru a gasi un astfel de document a aparut un instrument de cautare numit Veronica very easy rodent- oriented netide index to computerized archives. In 1992 Tim Berners-Lee, fizician la CERN Geneva, dezvolta protocoalele de comunicaie pentru orld ide eb, creind i limbajul HTML Hypertext Markup Language. Dar istoria orld ide eb poate fi i este privita ca un capitol aparte, legat de dorina de reorganizare a accesului la informaii, de ceea ce se cheama acum managementul cunotinelor knoledge management. Daca nu mergem pana la Biblioteca din Alexandria, aceasta istorie incepe in 1945, odata cu proiectul MEMEX formulat de Vannevar Bush, consilierul tiinific al Preedintelui Roosevelt pe timpul razboiului. MEMEX propunea un sistem de memorare a informaiilor in care utilizatorii sa aiba posibilitatea sa creeze linii trasee informaionale, legaturi spre documente sau ilustraii corelate, care sa poata fi stocate i utilizate ulterior. In terminologia actuala, a fost vorba de o maina conceptuala, la acea data existand in lume primele doua calculatoare ENIAC i . Dar anul de referina in istoria eb este considerat unanim 1965, cel in care Ted Nelson introduce termenul hypertext . Doi ani mai tarziu, in 1967, Andy van Dam i ali colaboratori construiesc primul sistem de editare de hipertexte, iar in 1968, Doug Engelbart prezinta sistemul numit NLS. La Carnegie-Mellon, in 1975, debuteaza primul sistem hypermedia distribuit, numit iniial ZOG i ulterior KMS. In 1978, echipa de la MITs Architecture Machine Group prezinta primul videodisc hypermedia, i anume Aspen Movie Map. Iar in 1981, Ted Nelson imagineaza Xanadu, un sistem de tip baza de date gestionand documente hypertext i ingloband toate informaiile scrise. Detalii despre Xanadu la httpjolt.mpx.com.au700hfaq.htmlProiectul Xanadu va fi preluat de firma Autodesk in 1989, care il va abandona insa in 1992.Pe calculatoarele Macintosh, firma Telos introduce in 1984 sistemul hypermedia numit Filevision. In 1985 apar Symbolic Document Examiner produs de Janet alker i Intermedia, sistem hypermedia conceput de Norman Meyroitz i alii la Bron University SUA. Un an mai tarziu, in 1986, apare GUIDE, un navigator prin hipertexte i imagini, produs de OL, iar in 1987, firma Apple Computers lanseaea-98,8l,8l888s888Ti8sTimes Ne RomanSymbol ArialTimes Ne RomanTimes Ne RomanInternet - istorieSe spune de regula ca istoria Internet-ului incepe odata cu ARPAnet, uitand istoria de un secol i jumatate a telegrafului anunat ca invenie in 1837 de Sir Charles heatstone in Anglia i Samuel B. Morse in SUA care a condus la dezvoltarea primelor reele de comunicaie uitand desigur i descoperirea telefoniei multiple de catre Augustin Maior, in 1906, precum i istoria de 60 de ani a calculatoarelor electronice. Vechile sisteme telegrafice erau, in terminologia actuala, legaturi punct-la-punct, folosind banda de hartie perforata pentru a transmite informaia pe urmatoarea legatura spre destinaie. Analog, prima reea de calculatoare utiliza banda perforata ca i canal de comunicaie banda perforata de un calculator fiind manual introdusa in cititorul de banda al celuilalt. Din 1962, cam odata cu apariia calculatoarelor tranzistorizate, Paul Baran i colegii sai dela Rand Corporation ataca problema construirii unei reele care sa supravieuiasca unui razboi nuclear. In 1967 este publicat proiectul ARPAnet Larence Roberts. Leonard Kleinrock i Paul Baran iniiaza comutarea de pachete packet-sitched netork, iar in 1969 conducerea ARPA Departamentul Apararii contracteaza cu Bolt, Beranek i Neman BBN dezvoltarea acestui sistem de comunicaie. Proiectul iniial lega calculatoarele de la Univ. of California din Los Angeles UCLA, institutul Stanford SRI din Menlo Park i Universitatea Utah din Salt Lake City. Independent de ARPAnet, in acelai timp, la Laboratoarele Bell in Murray Hills Ne Jersey apare sistemul de operare UNIX, creat de Brian . Kernigham i Dennis M. Ritchie. Sistemul UNIX s-a dezvoltat in paralel i pe baza limbajului de programare C . In proiectul iniial al ARPAnet se asigurau doar 3 servicii de comunicaie conectarea la distana - telnet Remote login, transferul de fiiere i tiparirea la distana. Abia in 1972, cand se ajunsese la o reea cu 37 de calculatoare, a fost introdus i serviciul de pota electronica - e-mail . Tot in 1972, in Octombrie, la Conferina Internaionala de la ashington DC ICCC ARPAnet este prezentat in public i se fac demonstraii. Anul 1975 inseamna pe de o parte apariia calculatoarelor personale ALTAIR anunase microcalculatorul inca in August 1974 i pe de alta parte, ca urmare a restriciilor in conectarea la ARPAnet impuse de Agenia militara de comunicaii botezata DARPA, apariia primelor reele comerciale precum TELENET-ul firmei BBN. Este i anul apariiei Microsoft, cand Paul Allen i Bill Gates, pornind de la experienele cu Altair dezvolta BASIC-ul pentru noua lume a PC- urilor. Un an mai tarziu, CCITT Comitetul consultativ pentru telegrafia i telefonia internaionala anuna X.25 ca standard de comunicaie tot comutare de pachete. Inca in 1973, sistemul TCPIP este propus ca un standard pentru ARPAnet. El este insa acceptat ca protocol standard doar la 1 Ianuarie 1983, cand ARPAnet ajunsese sa asigure conectarea a 500 de centre. Aceasta decizie i aceasta data este considerata mai ales de participanii la proiect naterea Internet. Mai ales ca tot in 1983 partea militara a ARPAnet a fost separata sub numele MILNET. In acel an existau deja reelele BITNET But Its Time Netork, CSNET Computer Science Netork, i altele, iar centru de programare al Univ. of California de la Berkeley lanseaza BSD UNIX 4.2 cu TCPIP inglobat ca rezultat al finaarii DARPA. Firma Novell lanseaza produsul Netare, bazat pe protocolul XNS elaborat la Xerox Park, iar firma Proteon ofera primul router soft folosind un minicalculator PDP-11. Este lansat limbajul de programare C . Dar i 1979 este un an reper in dezvoltarea Internet. Este anul apariiei reelei de calculatoare pentru cercetare numita USENET. Usenet a fost la inceput o reea cu acces telefonza HyperCard, primul sistem hypermedia disponibil cu adevarat i larg raspandit. In acelai an are loc i Hypertext 87 orkshop in Carolina de Nord. Tim Berners-Lee ...
Download