...intern . Ultimele doua butoane nu sunt intilnite la toate carcasele , la carcasele ATX butonul de reset nu mai este prezent in unele cazuri , restartarea revenind in sarcina sitemului de operare si a Bios-ului in schimb , butonul de schimbare a frecventei a disparut complet de pe carcasele noi , rolul sau fiind activ in cazul procesoarelor din familia i286 , i386 , i486 . Avea rolul de a injumatati frecventa de tact a procesorului sau dimpotriva de a o mari astfel frecventa putea fi setata la 66 sau 33Mhz , etc . Inainte de a incepe prezentarea detaliata subliniez ca pentru buna functionare a unui calculator nu este responsabila o singura componenta fiecare componenta participa activ sau pasiv la realizarea unei functionalitati satisfacatoare . p r o c e s o r u l Componenta ce are rolul de a dirija celelalte dispozitive , de a imparti sarcini fiecareia , de a coordona si verifica executia sarcinilor primite . Un calculator nu poate functiona fara procesor . Deloc . Procesoarele au avut evolutie rapida de la 8088,8086 80486 , productia fiind asigrata in principal de firma Intel , printre primii producatori de procesoare destinate utilizatorilor privati . Alte firme producatoare sunt AMD , Cyrix , ITD . Procesoarele produse de AMD si Cyrix sunt mai ieftine decat cele produse de Intel si au o arhitectura compatibila cu cele produse de Intel , insa se dezvolta separat . Procesorul i386 a fost primul processor care a inclus 6 faze de executie paralela , la procesorul 80486 s-a dezvoltat mai mult paralelismul executiei prin expandarea unitatilor de decodificare a instructiunii si de executie intr-o banda de asmblare pieline cu cinci nivele , astfel ajungandu-se la 11 faze paralele . In plus , procesorul 486 are un cache intern de date si instructiuni de nivel L1 de 8Ko pentru a mari procentul instructiunilor ce pot fi executate la viteza de o instructiune pe impuls de tact . La acest processor a fost pentru prima data integrata unitatea de calcul in virgula flotanta coprocesorul in acelasi cip cu CPU-ul . Amd a lansat in aceeasi perioada procesorul 486 DX5 cu frecvente pina la 133 , fara prea mult success . Surprinzator , dupa 486 nu a urmat 586 , decat pentru Cyrix si AMD . Intel a decis sa schimbe formatul numelui trecand la Pentium . Procesorul Pentium a adaugat o a doua banda de asamblare pentru a obtine performante superioare cele doua benzi de asmblare U,V pot executa doua instructiuni pe un impuls de tact memoria cache s-a dublat , existand un cache de 8 Ko pentru cod si unul similar pentru date . Pentru imbunatatirea executiei ramificatiilor din programe s-a implementat conceptul de predictie a salturilor, introducandu-se un tabel pentru memorarea adreselor cele mai probabile la care se fac salturile . Registrele principale au ramas pe 32 de biti , caile interne fiind pe 128 sau 256 de biti , magistrala de date externa 64 biti . Procesorul Pentium are integrat un controller de intreruperi avansat APIC folosit in sistemele multiprocessor . Amd a lansat intr-o perioada intermediara procesorul 586 , apoi K5 . dupa 586 pentru Cyrix urmand 6x86 . Amd si Cyrix au ramas multa vreme intr-un con de umbra al lui Intel , mai ales ca procesoarele intel Pentium lansate la frecvente de 75Mhz s-au dezvoltat rapid , de la frecventa de 166 Mhz fiind adaugate instructiunile MMX -un set de 57 noi instructiuni , patru tipuri noi de date si un nou dst de registrii pentru a accelera performantele aplicatiilor multimedia si de comunicatii MMX se bazeaza pe o arhitectura SIMD Single Instruction,Multiple Data , permitand imbunatatirea performantelor aplicatiilor ce folosesc algoritmi de calcul intensivi asupra unor mari siruri de date simple procesoare de imagini 2D3D . Dupa Pentium urmeaza Pentium Pro care are o arhitectura superscalara pe trei cai- poate executa trei instructiuni intr-un impuls de tact avand un cache L2 de 256 Kb strans legat de CPU printr-o magistrala dedicata pe 64 de biti . . Proce...
Download