...prin utilizarea energiei barbarilor ostili,si-a inceput expansiunea politica si culturala o Europa mai mare si mai dinamica,in urma careia si restul lumii a trecut prin schimbari definitive. Europa a dus mult timp lipsa de resurse naturale utilizate,iar reteaua rudimebtara de comunicatii abia putea lega localitatile mici si imprastiate.Comertul era slab dezvoltat,iar majoritatea comunicatiilor erau autarhiceatat alimentele cat si uneltele si le confectionau singuri. Comertul se baza pe troc in loc de bani.In cazul unor recolte proaste,supravietuirea unor cominiati sau a unor indivizi era in primejdie si erau expuse atacurilor hoardelor nomade,cum erau vikingii. Astfel era necesara o protectie mai buna a comunitatilor,dar de multe ori chiar si puterea centrala era destul de slaba si intotdeauna prea departe pentru a interveni in caz de urgenta. Sistemul feudal Toti acesti factori au hotarat in mare parte structura societatii europene inaintea erei feudale clasice.Epocile urmatoare au numit rezultatul acestui proces feudalism,dar nu a fost nimic ssistematic in formarea lui.Individul in cautarea securitatii a cerut protectie de la un lider local,acceptand rolul de supus al acestuia. Relatia feudala in evul mediu insemna o interdependenta personala.Feudalul se angaja sa-si apere vasalul, in schimb vasalul jura fidelitate feudalului.Acesta din urma isi castiga astfel adepti,dar spre a-si asigura propia securitate,el devenea vasalul unui feudal si mai mare.In varful ierarhiei de putere formate din feudali si vasali,se situa regele ca feudal suprem,pentru care cei mai insemnati feudali depuneau juramant de loialitate.O caracteristica a oranduirii feudale era aceasta relatie de supra si subordonare.Se corela cu doua concepte de importanta majora din acea vremepropietatea asupra pamantului si serviciu militar.Pentru suveranitate si alte angajamente luate feudalul primea o danie de pamant.Aceasta era numita feudum,de unde provine si termenul de feudalism. Serviciu militar Obligatia ajora a vasalilor era serviciul militar.Datoria feudalilor de rang inalt era ca intr-un numar prestabil de zile din an sa fie la dispozitia regelui cu o forta armata negociata.Din punct de vedere al regelui,aceasta rezolva problema apararii tarii.De astfel,din cauza resurselor insuficiente regele nu era capabil sa mentina o armata propie permanenta. Datorita mosiilor imense,aristocratii erau capabili sa-si respecte angajamentul si sa recruteze soldati suficienti,deoarece si acestia puteau sa dea pamant vasalilor lor,care la randul puteau face acelasi lucru,si asa mai departe. La baza piramidei feudale au statluptatorul acel cavaler a carui mosie era suficienta doar pentru satisfacerea propiilor nevoi si intretinerea unui cal mare,care-l putea duce impreuna cu armura sa.In perioada de serviciu anuala,el trebuia sa-si insoteasca superiorul in regimentul regelui sau in razboi,trebuia sa lupte de partea feudalului in conflictele locale sau sa indeplineasca misiuni pasnice in cetate,devenita simbolul cel mai reprezentativ al puterii feudale. Cavalerii din evul mediu Cavalerul este figura principala in scrierile medievale.Taranul agricultor insa era considerat doar putin mai presus de un animal de jug,desi tot sistemul feudal se baza pe munca lui.Majoritatea taranilor erau iobagi,adica nu erau chiar sclavi,dar nu aveau drept de stramutare. Pentru garantarea unui nivel de securitate oarecare,acestia erau nevoiti sa cedeze o parte prestabilita din recolta anuala si din animalele avute si totodata trebuiau sa lucreze pe terenurile proprii ale feudalului un anumit numar de zile gratisrobotul.In mod normal iobagul nu avea sanse de a se opune,deoarece mosierul ii era totodata si judecatorul atotputernic si ii putea cere numeroase alte servicii suplimentare dupa placul lui.In plus iobagii trebuiau sa plateasca si dijma sau zeciuiala,deoarece si biserica se adaptase la sistemul feudal. Arhiepiscopii,episcopii si conducatorii manasirilor,abatii,au primit mosi de la rege si au avut proprii lor vasali si iobagi.Astfel aspectul religios al bisericii a intrat adesea in contradictie cu rolul implinit in viata economica. Loialitatea conducatorilor bisericesti era impartitaadesea intre rege si papa de la Roma.Domitorii au fost in conflict cu fiecare papa,de-a lungul anilor,in privinta dreptului de numire a conducatorilor bisericesti,care beneficiau si de o influenta insemnata in viata politica. In ciuda claritatii aparente a juramintelorsolemne si a contractelor semnate,sistemul a purtat in sine germenul conflictelor.Domnitorii au avut intotdeauna probleme privind controlul asupra principalilor aristocrati.Acestia aveau puetre absoluta pe popriile mosii si datorita mostenirii averilor de catre membrii...
Download