...enilor, negustorilor si meseriasilor de lux. Construite din materiale nobile si inaltate pe mai multe niveluri, locuintele burgheze incep sa fie impodobite cu balcoane si sculpturi, cu reliefuri si statui alegorice. Locuintele simple construite din zidarie de caramida si lemn, au tunuri si cosuri inaltate deasupra acoperisului. 2.Sculptura In sculptura germana a Renasterii materialul preferat continua sa ramina lemnul, pa care artistii il coloreza si il acopera cu foita aurita, indeosebi in cazul altarelor religioase. Adeseori, sculpturile acompaniaza panourile pictate ale altarelor. Bronzul si marmura, fina sau cu granulatie mare, sunt, de asemenea, folosite in cazul lucrarilor in ronde-bosse sau in relief. Numele de prestigiu ale sculpturii germane din secolele al XV-lea si al XVI-lea sunt Veit Stoss, Peter Vischer si Tilmann Piemenscheneider, primii dao considerati gloriile Nurnbergului, al treilea mindria urzburgului, oras de resedinta arhepiscopala. Veit Stoss 1447-1533 nascut la Nurnberg, se va stabili in Polonia, la Craiova. Aici va lucra, pentru Biserica Fecioarei, unul dintre celebrele altare ale vremii. Polipticul prezinta in panoul central Inaltarea la cer a Fecioarei, iar pe voleuri scene din Viatsa lui Isus si din Viatsa Fecioarei. Celelalte parti ale altarului infatiseaza Arborele lui Jeseu si Incoronarea Fecioarei, intre doi sfinti. Dimensiunea impresionanta a ansamblului, aproximativ 13 m, incorporeaza numeroase grupaje de personaje, sculptate in ronde-bosse si relief. Abundenta siluetelor si grupurilor, gesticulatia agitate, spiritual persistent religios definesc continuarea climatului medieval. Naratiunea si gesticulatia teatrala sunt correlate cu viziunea spectacolelor de Mistere, care in acea vreme continuau traditiile gotice. Lamnul este tratat insculpturile lui Veit Stoss cu o maiestrie remarcabila. Tipologii germanice, elemente de puternica expresivitate in definirea gesticii si fizionomiilor, il consacra pe Stoss printer virtuozii cioplitori ai lemnului. Peter Vischer 1460-1529 apartenent al Scolii din Nurnberg, s-a transformat in ambitia atelierului tatalui sau , specialist in turnarea in bronz. Aici, Peter Vischer a deprins stiinta si arta de bronzier, maiestria grea a modelarii in lut si in ceara, cit si turnarea in bronz, asigurindu-si locul exceptional printre artistii Nurnbergului. De la chivocul din biserica Sf. Sebaldus, care pastreaza moasele Sfintului, de la sculpturile pentru mormintul Imparatului Maximilian, din Biserica Curtii din Innsburck, si pina la Statuia regelui Arthur al Angliei, spiritual gotic presista cu tenacitate germanica. In activitatea si preocuparile urmasilor lui Peter Vischer, sculptura realizata de Hans Vischer pentru Fintina lui Apollon, destinata unui spatiu public al orasului- curta primariei din Nurnberg- se distinge printr-o viziune originala. Antichitatea Greco-romana si spiritual Renasterii se fac prezente atit in subiectul inspirit din mitologie, cit si in atitudinea gratioasa a personajului nud, element central al intregii compozitii. Tilmann Reimenschneider 1460-1531 s-a nascut la Osterode, dar a trait si creat la urzburg. Pentru o capela a orasului artistul a conceput sculpturi inspirate din Biblie. Dintre ronde-bosse-urile pe care le-a lasat, se remarca figurile lui Adam si Evei, expuse azi la Muzeul din urzburg. Tehnica folosita, modul propriu de tratare a materialului, precum si conceptual de volum urmeaza principiile morfologice ale traditiei Scolii lui Peter Vischer cel Batrin. Viziunea artistica este, insa, detasata de pateticul artei lui Vischer. Idealul uman propus de Tilmann Reimenschneider anunta spiritual nou al Renasterii. Echilibrul si seninatatea, linistea si armonia calm, degajata de lucrarile sale, sunt concordante cu orizontul spiritual al Umanismului secolului al XVI-lea.3.PicturaFenomenul aparitiei Renasterii in Germania se caracteriseaza prin afirmarea ampla a picturii,spre sfirsitul secolului XV-lea, o data cu afirmarea unor reprezentanti de genius au de mare talent Mathis Gruneald, Hans Baldung zis Grein, Lucas Cranach cel Batrin, Albrecht Altdofer, Holbein cel Tinar. Lam ijlocul sec. al XVI-lea, aceasta puternica generatie de genii, mari pictori si umanisti, se vas tinge lasind in urma o puternica si omogena scoala de pictura, care, in mod paradoxal, nu a avut continuatori. Mathias Gruneald 1475-1528 Buchetul stralucitor al picturii germane a veacurilor al XV-lea si a XVI-lea ar fi incomplete fara creatia lui Gruneald. Conteporan cu generatia de aur a pictorilor germani, Duer, Cranach, Hans Baldung Grien, Adolfer si Holbein, dar si cu mari personalitati ale culturii Renasterii italiene sau flamande, ale vietii politice ori ale gindirii moderne in Europa, Gruneald lasa impresia ca nu ar apartine incandescentei sfisietoare, existente in pictura catalana a romanicului. In epoca Umanismului Renasterii, Mathias Gruneald, cu numele sau real Mathis Neithart, caruia i-a adaugat si numele de Gothart, estev o figura singulara printer contemporanii sai, atit prin viziunea sa arhaic medievala, cit si prin sentimentul patetic de angoasa. Pictura lui Gruneald este stranie. Ea fascineaza prin spatial invaluit de mister si sacru, impresioneaza prin asceza si tensiunea paroxistica a rugaciunii totodata, imaginea conceputa de Gruneald socheaza prin neasteptat de modernele solutii plastice, prin foarte evaluate si indraznete modalitati cromatice, indeosebi prin folosirea paletei spectrale. Inca din 1509, Gruneald devine pictor al Curtii Electorului, arhepiscopul de Mainz, Ulrich von Gemmungen. Ulterior, el se muta in serviciul arhiepiscopului Albrecht von Brandenburg, numit cardinal in 1518. Din motive religioase, pictorul a fost nevoit sa se refugieze la Frankfurt, apoi la Halle, unde lucreaza ca inginer al apelor orasului si unde a si murit in 1518. Admirator si adept al tezelor lutherane, pictorul a fost martorul crizei catolicismului si autoritatii papalitatii. A asistat la anatemizarea lui Luther, la conflictul dintre Germania si papalitate, la opozitia dintre Lutheranism si catolicism. Adept al Reformei lutherane, Gruneald a fost un profound credincios, mai mult chiar un mistic. Cind Gruneald incepea sa lucreze la altarul pentru antonitii de la Isenheim, la Roma Michelangelo terminase frescele de pe bolta Capalei Sixtine , iar Rafael lucra la frescele Stanze-lor. Altarul politic, pictat de Gruneald si azi aflat la Muzeul din Colmar, este proba fervoarei mistice a nordicului, a exalitarii fat de credinta si asceza. Frescele lui Michelangelo, aflate in capitala lumii catolice, pledau, in chip paradoxal, pentru idealul de om armonios, aflat in splendida afirmare a personalitatii lui. Desi nascuti in acelasi an, cei doi artisti- Gruneald si Michelangelo- par a fi trait la distante de secole. Printre cele noua panouri ale altarului celebru, pictat de Gruneald, compozitia centrala cu tema Rastignirii este cea mai impresionanta. Comentariul filosofic este dublat de im...
Download