...invins pe romani la Adrianopol, in 378. Au fost acceptati ca federati si asezati in provincia Moesia. Ramura estica a gotilor, ostrogotii, tot in urma invazei hunilor, s-au refugiat in Pannonia, unde vor fi dominati de aceiasi huni. Acestia erau un popor de origine turcica, veniti din Asia centrala si-au format in Pannonia un centru de putere, un regat, de unde au atacat in mod constant Imperiul Roman. Grupurile germanice din campia pannonica le erau subordonate si le plateau tribut. Vizigotii condusi de Alaric I 395-410 au parasit Moesia si au atacat Italia, jefuind Roma. Apoi, au plecat in Galia si au intemeiat primul regat barbar pe teritoriul Imperiului Roman in anul 418, regat care avea capitala la Tolosa Toulouse. Teoretic, regatul era federat si recunostea autoritatea imperiului, dar in realitate, regatele barbare au devenit cu timpul independente. Teodoric I 418-451, cel care intemeiase regatul de la Tolosa a fost cel care a rupt legaturile cu imperiul, in anul 439. Statul vizigot s-a extins inspre Hispania, iar dupa infrangerea suferita in fata francilor, in 507, Galia a fost pierduta, iar regatul vizigot a ocupat o mare parte din peninsula Iberica. Statul vizigot a fost condus dupa un cod de legi inspirat de cel roman, codul Liber Iudiciorum, alcatuit de regele Recesvint649-672 in anul 654. Vizigotii au fost asimilati de catre romanicii din peninsula. La sfarsitul secolului VII, regatul vizigot a intrat in declin, iar in anul 711, a fost cucerit de catre arabi. In regatul vizigot a trait un remarcabil carturar medieval, Isidor din Sevilla cca 560-636, autor al unor scrieri teologice, istorice si enciclopedice care au influentat profund cultura medievala. Ostrogotii, care pana atunci traisera sub dominatia hunilor, s-au revoltat in anul 453, dupa moartea regelui Attila. Au castigat batalia de la Nedao in anul 454 si au luat in stapanire Pannonia. Au fost recunoscuti ca federati iar in anul 472, s-au stabilit in sudul Dunarii. De acolo, au declansat mai multe atacuri asupra provinciilor balcanice. Imparatul Zenon476-491 i-a acordat conducatorului lor, Teodoric functia de magister militum per Italiam si l-a insarcinat sa cucereasca Italia de la Odoacru, conducatorul care desfiintase Imperiul Roman de Apus. Teodoric cel Mare471-526 a intemeiat regatul ostrogotilor in Italia. Acest stat a fost condus dupa model roman. Dupa moartea sa, regatul a intrat in declin si desfiintat in urma razboiului din 535-552 cu Imperiul Roman de Rasarit. Francii erau un trib din estul Rinului. Ei au luptat adeseori ca aliati ai Imperiului Roman, inclusiv in batalia impotriva hunilor lui Attila castigata la Campiile Catalaunice, in anul 451. Ei s-au extins in toata Galia in timpul regelui Clovis481-501. Acesta a fost fondatorul dinastiei Merovingiene si a adoptat catolicismul inb anul 496, spre deosebire de ceilalti regi barbari care erau arieni. Acest lucru a fost baza unor relatii politice apropiate cu Imperiul Roman de Rasarit. Regatul franc a fost impartiti intre cei patru urmasi ai lui Clovis, la moartea acestuia. Chlotar I 511-561, unul dintre ei a reusit unificarea, dar dupa moartea sa au urmat o serie de conflicte intre fiii sai. Au aparut cateva state mai mici Austrasia, Burgundia si Neustria. In anul 613, regatul a fost din nou unificat de catre Chlotar al II-lea, regele Neustriei, dar dupa 639 s-a ajuns iarasi la trei regate. Urmatorii regi merovingieni au lasat guvernarea in seama dregatorilor majordomi , care au ajuns sa preia puterea. Unul dintre acestia a fost Pepin cel Scurt 751-768, care l-a inlaturat pe untimul merovingian, Childeric la III-lea si a dus o politica ofensiva impotriva longobarzilor si arabilor. Fiul sau, Carol cel Mare va transforma regatul franc intr-un imperiu care a preluat mostenirea romana. Un alt popor migrator a fost cel al longobarzilor. Acestia si-au facut aparitia la sfarsitul secolului V in vestul Pannoniei. Au fost aliati ai impeiului Roman de Rasarit si dusmani ai ...
Download