...rmtpnqctpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl8tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp
nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl9tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxtb SItpntxta SStpardtplain tltrpartqc tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap
0 trtlchtfcs1 taf0tafs20talang1025 tltrchtfcs0 tf36tfs20tlang1033tlangfe1033tcgridtlangnp1033tlan
gfenp1033 Itrtlchtfcs1 taf37 tltrchtfcs0 tbtf37tfs32tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid
10241916 ARHITECTURA CIVILtc3 A ROMEI ANTICESItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf0tfs32tinsrsid10241916 tpar Stpard tltrpartql tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap
0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf0tfs24tinsrsid10241916 tpar Stpard tltrpartql tli720tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin720t
itap0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf0tfs24tinsrsid10241916 CiviliSItrtlchtfcs1 taf37 tltrchtfcs0 tf37tfs24tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid10
241916 zatfeia tbai cultura romante3, cu asimilte3rile vechilor civilizatfeii mediteraneene, ale experientfeelor ingineriei etrusce teen constructfeii, tehnici tbai materiale, ca tbai ale Asiei Mici tbai ale traditfeiilor grecetbati, au impus lumii antice reperele evoluate ale unei civilizatfeii unitare.tpar Stpard tltrpartql tli0tri0tidctlpartnooverflotfaromantrin0tlin0titap
0 Itrtlchtfcs1 taf37 tltrchtfcs0 tf37tfs24tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid10
241916 ttab Roma a lte3sat motbatenire posteritte3tfeii opere de artte3 de o valoare inestimabilte3. Monumentele numeroase, rte3mase din timpul civilizatfeiei romane, aratte3 marea varietate de forme constructfeiilor romane. Scara tbai proportfeiile monumentale, impresionantele conceptfeii ale bazilicilor, ale termelor tbai monumentelor funerare, noua tehnicte3 constructivte3 a arcurilor tbai boltfeilor, constructfeiile rezervoarelor, a podurilor, a apeductelor tbai viaductelor, a tbaoselelor, a arcurilor de triumf, fac di arhitectura romante3 o enciclopedie morfologicte3 a arhitecturii. Constructfeiile romane ilustreazte3 mte3retfeia, grandoarea tbai autoritatea republicii tbai a Imperiului, sentimentul de suprematfeie al romanilor asupra lumii. tpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf0tfs24tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid102
41916 ttab Arhitectura a ofeSItrtlchtfcs1 taf37 tltrchtfcs0 tf37tfs24tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid10
241916 rit forme de manifestare particulare, impuse de cerintfeele vietfeii publice tbai de stat ale societte3tfeii Romei antice. Pietfeele publice, bazilicile, amfiteatrele, templele, termele, locuintfeele particulare, magazinele, ofereau ansambluri incluse teen conceptfeia urbanismului roman, care trasa retfeeaua strte3zilor tbai a arterelor de circulatfeie, teentre zona centralte3 tbai zidurile de incintte3.tpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf0tfs24tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid102
41916 ttab SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tbtf0tfs24tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid1
0241916 Forumul SItrtlchtfcs1 taf37 tltrchtfcs0 tf37tfs24tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid10
241916 forum romanum era piatfea centralte3 care crea nucleul important al oratbaului, inima vietfeii administrativ, politice, religioase tbai comerciale. De formte3 rectangularte3, forumul era ansamblul urbanistic care grupa institutfeiile administrative, bazilicile, bibliotecile, templele. tpar ttab La Roma au fost construite numeroase forumuri, de cte3tre teempte3ratfeii romani care le-au dat numele Cezar, Augustus, Traian, Nerva, Vespasian. Cel mai important dintre acestea este Forumul lui Traian, construit la teenceputul sec. II. Compus din doute3 pietfee cu arc de triumf, cu statuia lui Traian, cu templul de cult al teempte3ratului, cu bazilica Ulpia tbai Columna lui Traian, forumul lui Traian din Roma apare tbai astte3zi ca cel mai impresionant dintre toate forumurile romane.tpar ttab Forumuri au fost construite de romani pretutindeni unde armatele victorioase au rte3mas tbai au trte3it ca fortfete3 de ocupatfeie, din vestul pte2nte3 teen estul continentului european, pte2nte3 teen Asia Micte3 sau nordul Africii. Atbaa a fost construit tbai Ulpia Traiante3 teen Dacia. Dintre toate teenste3, ansamblul forumurilor imperiale din Roma rte3mte2ne cel mai impresionant.tpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf0tfs24tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid102
41916 ttab SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 titf0tfs24tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid1
0241916 BazilicaSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tbtf0tfs24tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid1
0241916 SItrtlchtfcs1 taf37 tltrchtfcs0 tf37tfs24tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid10
241916 teen lumea romante3 era o constructfeie care servea ca tribunal, curte de justitfeie sau burste3. Mari constructfeii cu vaste ste3li de reuniuni, avte2nd spatfeiile interioare teempte3rtfeite prin coloane tbai porticuri, bazilicile erau locul de teentte2lnire tfei tranzactfeie a bancherilor, negustorilor, oamenilor de afaceri. Una dintre cele mai cunoscute bazilici di Roma, este bazilica lui Maxentfeiu.tpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf0tfs24tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid102
41916 ttab SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 titf0tfs24tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid1
0241916 Senatul SItrtlchtfcs1 taf37 tltrchtfcs0 tf37tfs24tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid10
241916 roman, asamblat bazilicii, avea o scarte3 monumentalte3 care servea accesului demnitarilor sositfei la tbaedintfeele tbai teentrunirile oficiale. Bazilica Emiliante3, care era curte de justitfeie, sau Bazilica Giulia, ridicatte3 de Cezar, sunt reprezentative pentru clte3dirile elegante, bogate teen coloane tbai sculpturi din marmurte3.tpar SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf0tfs24tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid102
41916 ttab SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 titf0tfs24tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid1
0241916 Amfiteatrul SItrtlchtfcs1 taf37 tltrchtfcs0 tf37tfs24tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid10
241916 - Colosseum-ul, inaugurat teen anul 80 teen vremea lui Titus Flavius, este numit tbai amfiteatrul Flavian, dupte3 numele primului teempte3rat al Flavienilor Vespasian, care a teentreprins construirea edificiului. Este considerat cel mai mare amfiteatru roman. Construit de prizioneri evrei, cu o arente3 imenste3, avea subsolul ocupat de magazine, cutbati cu animale ste3lbatice, cabine ale gladiatorilor. tcen arente3 aveau loc luptele oamenilor cu animale, dueluri teentre gladiatori, curse, etc. Cu o capacitate de 50000 de oameni, clte3direa putea fi totutbai evacuatte3 teen zece minute. Colosseum-ul teembinte3 trei ordine arhitectonice clasice SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 titf0tfs24tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid1
0241916 doric, ionicSItrtlchtfcs1 taf37 tltrchtfcs0 tf37tfs24tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid10
241916 tbai SItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 titf0tfs24tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid1
0241916 corinticSItrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tf0tfs24tlang1048tlangfe1033tlangnp1048tinsrsid102
41916 . tpar SItrtlchtfcs1 taf37 tltrchtfcs0 tf37tfs24tlang1048tlangf...
Download