...ltrpar tsectd tltrsecttlinex0theadery708tfootery708tcolsx708tend
nheretsectlinegrid360tsectdefaultcltsftnbj Ittpnseclvl1tpnucrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpnha
ng Itpntxta .SSIttpnseclvl2tpnucltrtpnqctpnstart1tpnindent720t
pnhang Itpntxta .SSIttpnseclvl3tpndectpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxta .SSIttpnseclvl4tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720t
pnhang Itpntxta SSIttpnseclvl5tpndectpnqctpnstart1tpnindent720tpnh
ang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl6tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp
nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl7tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl8tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp
nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl9tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn
hang Itpntxtb SItpntxta SStpardtplain tltrpartqc tfi720tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadj
ustrighttrin0tlin0titap0tpararsid16400952 trtlchtfcs1 taf0tafs24talang1025 tltrchtfcs0 tfs24tlang1033tlangfe1033tcgridtlangnp1033tlangfen
p1033 Itrtlchtfcs1 taf1 tltrchtfcs0 tbtf1tinsrsid16400952tcharrsid16400952 Cea mai veche perioada din istoria Romeitpar Stpard tltrpartql tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 Itrtlchtfcs1 taf1 tltrchtfcs0 tbtf1tinsrsid16400952tcharrsid16400952 tpar SItrtlchtfcs1 taf1 tltrchtfcs0 tf1tinsrsid16400952tcharrsid16400952 Problema izvoarelor cu privire la istoria veche a Romei este extrem de complicata . Monumentele epigrafice din aceasta perioada sunt foarte sarace , iar cele mai vechi dintre ele , inscriptia de pe o fibula de aur , dateaza din anul 600 i.Hr. Primul istoric roman este senatorul Fabius Pictor sfarsitul secolului III i.Hr.tpar Datele lingvistice ne ajuta in primul rand sa explicam componenta etnica a celei mai vechi populatii din Italia , populatia t93preromanat94 . Romanii , ca si latinii fac parte dintr-un grup lingvistic distinct , latino-talisc . tpar Cele mai sigure date cu privire la istoria veche a Romei ni le furnizeaza materialele arheologice. Din datele arheologice reiese limpede ca intemeierea orasului nu a fost opera unui t93intemeietort94 , dupa cum pretinde traditia literara. Orasul s-a format treptat , prin unirea si contopirea a diferite comunitati . In urma sapaturilor s-a stabilit ca in secolul VIII i.Hr. au aparut in Latium , pe colinele Palatin , Esquilin , Caelius si Quirinal , o serie de asezari primitive , izolate unele de altele . Pe la jumatatea sec VII i.Hr. populatia primelor asezari a inceput sa ocupe versantii colinelor si vaile dintre ele , unde se va ridica mai tarziu Fortul roman . Nici popularea acestor teritorii nu poate fi considerata drept intemeierea orasului propriu-zis . In perioada respectiva , comunitatile isi intarira numai legaturile si , poate , unele dintre ele se unira . Pe baza noilor sapaturi , aparitia Forului roman , de data aceasta ca un centru al vietii economice si politice , trebuie fixate in primul patrar al secolului VI i.Hr. Cam tot in aceeasi perioada, Capitoliul , care fusese probabil o colina nelocuita se transforma in citadela noului oras. Asadar , arheologii inclina sa dateze aparitia Romei la inceputul secolului VI i.Hr. tpar Originile numelui acestui oras nu este cunoscuta . In literature s-au facut incercari de a-l deduce din radacinile anumitor cuvinte grecesti . S-a presupus , de asemenea , ca ar fi de origine etrusca . Pentru moment insa , toate acestea nu sunt decat ipoteze , insuficient fundamentate . tpar Cea mai veche perioada din istoria Romei aste numita de obicei t93perioada regalitatiit94 . Traditia legendara pretinde ca aceasta ar fi durat aproximativ doua secole si jumatate . Nu putem considera , de asemenea , ca regii Romei , incepand cu Romulus , dupa legenda intemeietorului Romei , ar fi fost personalitati istorice . Chiar daca insa , evenimentele concrete relatate de traditie sunt in mare masura legendare , examinand critic si prudent datele , putem totusi trage concluzii cu privire la organizarea sociala a comunitatii romane in timpul perioadei regale . tpar In timpurile vechi , la Roma se mai pastrasera traditiile gentilice . Dupa traditie , toata populatia era alcatuita din 300 de ginti . Fiecare grupa de 10 ginti forma o curie si fiecare grupa de 10 curii tendash un trib . Asadar , existau 3 triburi , fiecare din ele reprezentand , probabil , un neam separat . Unii savanti considera ca unul dintre triburi a fost o uniune de ginti latine , al doilea tendash de ginti sabine , iar al treilea tendash probabil de ginti etrusce . Cele 300 de ginti amintite mai sus formau poporul roman populus romanus . Din acesta nu puteau face parte decat membrii unei ginti care prin ginta lor erau membri ai curiei si ai tribului . tpar tpar ttab SItrtlchtfcs1 taf1 tltrchtfcs0 tbtf1tinsrsid16400952tcharrsid16400952 Legenda intemeierii Romei tpar SItrtlchtfcs1 taf1 tltrchtfcs0 tf1tultinsrsid16400952tcharrsid16400952 Romulus si Remus. Intemeierea cetatii Romatpar SItrtlchtfcs1 taf1 tltrchtfcs0 tf1tinsrsid16400952tcharrsid16400952 tpar Titus Livius pune intemeierea Romei si inceputurile celei mai intinse puteri pe seama destinului , a vointei zeilor . Rhea Silvia , constransa sa-si incalce legamantul de vestala , nascu doi gemeni si pentru ca socotea mai demn sa puna pacatul ei pe seama unui zeu , atribui aceasta paternitate incerta zeului Marte . Cu toate acestea , nici zeii , nici oamenii nu au putut-o feri de cruzimea regelui , nici pe ea , nici pe copii . Vestala este aruncata in temnita , iar copiii sunt condamnati sa fie aruncati in apa curgatoare a fluviului Tibru . Din intamplare , sau din vointa zeilor , Tibrul tocmai se revarsase peste maluri , formand balti , din care pricina nu se mai putea ajunge pana la albia adevarata a fluviului . Slujitorii care duceau copiii sperau ca acestia sa se inece in balti si au lasat copiii la marginea mlastinii . Pe atunci , acele meleaguri erau pustietati intinse . Se spune ca , dupa ce apa putin adanca a depus pe uscat albia plutitoare unde erau asezati pruncii , o lupoaica impinsa de sete , care iesise din codrii muntilor apropiati , auzind tipetele copiilor , s-a abatut din drum spre ei si aplecandu-se asupra lor , le-a dat sa suga cu atata blandete , incat un cioban al turmei regesti a gasit-o in vreme ce-I lingea. tpar Legenda ii da acestui cioban numele Faustulus . Acesta i-a adus la stana si i-a incredintat nevestei sale , Larentia , ca sa-i creasca . Unii autori au scris ca Larentia era o femeie cu moravuri usoare , motiv pentru care a fost poreclita de ciobani t93Lupoaicat94 si ca de aici a luat nastere legenda care infatisaza acest fapt ca pe un miracol . Copiii nascuti si crescuti astfel , indata ce au ajuns la varsta tineretii , n-au lenevit pe la stana si pe langa turme , ci au inceput sa colinde padurile vecine , umbland dupa vanat . Dobandindu-si prin aceasta indeletnicire forta trupeasca si barbatie , ei nu se multumeau numai cu vanarea fiarelor , ci atacau si talharii incarcati cu prazi , pe care le imparteau cu pastori...
Download