...ele succese. La sfirsitul anului 1942 laureatul italian al Premiului Nobel, Enrico Fermi, si colaboratorii sai au facut prima demonstratie despre reactia in lant, intr-un laborator subteran al Universitatii din Chicago. Proiectul Manhattan a demarat, apoi asigurindu-se facilitatile necesare pentru cercetarea in domeniul nuclear si foarte curind au aparut primele rezultate. Primul reactor cu plutoniu a devenit operativ in luna noiembrie a anului 1943, in localitatea Oak Ridge, Tennessee. Pe data de 16 iulie 1954, cercetatorii care luau parte la Proiectul Manhattan au detonat prima arma nucleara in cadrul unui test efectuat linga Alamogordo, Ne Mexico. Dupa doar trei saptamini, Little Boy a fost lansat asupra Hiroshimei. In interiorul bombei Armele nucleare sint cele mai puternice explozibile create vreodata de om. Ele se impart in doua categorii cele de fisiune, sau bombele atomice, si cele de fusiune, cele numite cu hidrogen sau armele termonucleare. Puterea destructiva a unei bombe atomice isi are originea in eliberarea brusca de energie creata prin fisiunea nucleara. In armele de fisiune, materia este transformata in energie in momentul in care nucleul unui atom este spart. Prin spargerea nucleului se elibereaza neutroni sub-atomici, care vor ciocni si vor sparge la rindul lor alte nuclee ale atomilor. Aceasta este reactia in lant, datorita careia armele nucleare au o putere atit de mare fata de armele obisnuite. Metode simple pentru explozii uriasePrimele bombe atomice au folosit doua metode elementare pentru a declansa explozia nucleara. Little Boy, bomba care a distrus Hiroshima, a folosit asa-numita metoda a tevii de pistol. O mica explozie determina ciocnirea unei bucati de uraniu cu alta, determinindu-se astfel reactia in lant. Impactul se producea intr-un dispozitiv asemanator cu teava unui pistol. Fat Man, bomba aruncata peste Nagasaki, a fost construita pe principiul imploziei o masa de plutoniu 239, inconjurata de substante chimice explozibile. Tot materialul explozibil chimic era detonat in acelasi timp. Explozia determina compresarea masei de plutoniu si crearea reactiei in lant. Armele nucleare mai moderne sint bombele cu hidrogen. Aceste arme presupun izbucnirea unei implozii atomice pentru a crea caldura si presiunea necesare pentru ca nucleele a doi izotopi de hidrogen sa fuzioneze. Pentru ca o asemenea reactie de fuziune sa se petreaca, trebuie generate temperaturi egale sau chiar mai mari decit cele existente in interiorul Soarelui. Un razboi nuclear ar fi urmat de pacea totala a unei ierni nuclearePuterea exploziva a armelor nucleare este masurata in kilotone sau megatone. O kilotona echivaleaza cu forta exploziva a 1.000 de tone de TNT. O megatona inseamna puterea a 1 milion de tone de TNT. Bomba atomica de la Hiroshima a produs o explozie de 15 kilotone. Cu hidrogen sau prin fuziune, bombele au produs pina acum explozii care au ajuns pina la 60 de megatone. Forta destructiva a armelor nucleare nu se limiteaza doar la intensitatea exploziei. Undele de soc se propaga de la locul detonarii cu o viteza incredibila si cu o forta atit de mare incit pot distruge cladirile din calea lor. Radiatiile termice, lumina orbitoare si caldura extrema emanata de explozie cauzeaza arsuri letale. Unii oamenii de stiinta au ajuns la concluzia ca in timpul unui razboi nuclear fumul degajat de o serie de explozii ar acoperi intreaga atmosfera, cauzind asa-numita iarna nucleara, care ar determina scaderea temperaturilor atit de mult, incit majoritatea formelor de viata ar fi distruse. Exploziile nucleare cauzeaza, de asemenea, si de radiatii radioactive care pot ramine in atmosfera si in mediul inconjurator pentru multi ani. Costurile Razboiului ReceDesi Razboiul Rece s-a terminat de mai multi ani, adevaratele sale costuri, atit umane, cit si economice sint dezvaluite abia acum. In luna iunie a anului 1998, Institutul Brookings din ashington a publicat un volum sub numele de Revizia Atomica Costurile si Consecintele Armelor Nucleare ale Statelor Unite incepind din 1940. Cartea este rezultatul unei munci care a durat patru ani, timp in care au fost cercetate documente si au fost facute examinari fara precedent in privinta banilor cheltuiti de America pentru armament in timpul Razboiului Rece. Conform afirmatiilor facute in aceasta revizie contabila, aproape 5,5 mii de miliarde de dolari au fost cheltuiti din 1940 pina in 1996 de catre Statele Unite in cadrul programelor de inarmare si pentru armele nucleare. Studiul ofera si un calcul concret pentru a putea realiza cit inseamna aceasta suma costul armelor nucleare in Statele Unite a fost de 21.646 de dolari pe cap de locuitor. Mai mult, cei care au cercetat aceste costuri si-au imaginat un pachet de bancnote de cite un dolar. Acest pachet imens ar insemna un sir de astfel de bancnote intins pina la Luna si inapoi, pina aproape de Pamint. Puse cap la cap, bancnotele cheltuite pentru arme nucleare ar forma o banda care ar inconjura Pamintul de mai mult de 100 de ori. Stephen Schartz, director al Proiectului pentru Studiul Armelor Nucleare in Statele Unite, afirma ca America cheltuieste inca 35 de miliarde de dolari pe an pentru armele nucleare si programele de acest gen, ceea ce inseamna mai mult de 96 de milioane pe zi. Nu e nimic rau in a fi pregatit, declara Schartz, dar asta nu inseamna sa abandonezi mai multe proiecte eficiente pentru asta. El citeaza drept exemplu incercarea Fortelor Aeriene ale Statelor Unite, impreuna cu Comisia pentru Energie Atomica, de a crea un aparat de zbor cu putere nucleara, experimentele in acest sens desfasurindu-se de-a lungul mai multor ani, din 1946 pina in 1961. Conform Reviziei Atomice, programul, care in cele din urma s-a soldat cu un esec, a costat mai mult de 7 miliarde de dolari inainte de a fi intrerupt de catre presedintele Kennedy. sa aj5CJU5CJb a aab a0P. A!nnebbPLv2aPNGIHDR IgAMA IDATxtI8aPaijX7xaGmxc6VZJaieaiPV8YUSISdgeFDfF...
Download