Meniu Referate
Romana
Romana1
Romana2
Istorie
Istorie1
Geografie
Geografie1
Diverse
Drept
Economie
Filozofie
Fizica
Informatica
Biologie
Chimie
Italiana
Spaniola
Germana
Franceza
Engleza
Marketing
Matematica
Medicina
Psihologie
Astronomie
Stiinte Politice
Proiecte

Roma Exploatarea pamantului, Casele si gradinile romane, Civilizatia romana, Civilizatia lumii antice

...treti si de toate speciile de vanat, care se consumau la Roma insasi de catre aristrocratia din municipii.Casele si gradinile romanePe marile proprietati, centrul domeniului era villa. La obarsie, villa era casa de locuit a proprietarului, adaptata nevoilor culturii agricole. Colible pastorilor de pe Palatin, cu armature lor de lemn, cu acoperisul lor de paie, cu peretii de chirpici, au fost foarte curand inlocuite de case facute din piatra. Aceste case nu aveau decat o singura camera Cea care va deveni mai tarziu tablinum, in locuinta romana clasica unde traiau stapanul si copii sai. Uneori mici chilii sprijinite de zidul curtii serveau drept locuinte pentru servitori sau ca staule pentru vite. La tara , locuinta s-a completat cu o gradina pentru zarzavat, care se intindea in spatele asa numitului tablinum si care avea legatura cu o curte interioara printr-un culoar ce mergea de-a lungul acestui tablinum. Ulterior s-au adaugat incaperi noi pe masura nevoilor. Dupa un timp villae rusticae concepute pentru gospodarirea domeniului, au devenit curand prea modeste pentru romanii bogati care au creat un tip arhitectural nou, villa suburbana, mult mai somptuos unde ei veneau sa-si petreaca ragazul lasat de indeletnicirile citadine. Aceleasi peisaje de pe pictura pompeiana, unde se intrevad siluetele vilelor rustice, ne arata poate chiar mai staruitori, case de odihna. Fiecare civilizatie iubeste natura in felul sau. Mai presus de toate romanilor le placeau tufisurile umbroase, izvoarele, grotele in stanca si gradinarilor elaborasera o intreaga arta a peisajului natural, in care se conjugau artificial si primitivismul calculate. Gradinarii romani au fost cei care au inventat dimensiunile artistice ale merisorilor si in general ale arbustilor cu frunzele necazatoare. Astefel gradina semnifica intreaga natura in omnipotenta sa. Parcurile romane posedau izvoarele si fantanile arteziene specifice tipului baroc de gradina. In mijlocul gradinii se sapa adesea un canal lung, cu poduri si pavilioane gratioase sau pergole. Gradinile romane evocate de autorii romani reprezentate pe fresce, au exercitat o influenta directa asupra grdinilor moderne. Acestea au fost recreate ca sa raspunda exigentelor cele mai profunde ale sesibilitatii omenesti. aHIaCJ aJ mHsHCJ aJ mHsHCJ0OJaQJaaJ0mHsHa.FGHaaaaaa 1h ŕ!ia8i8NormalCJsHaJmHsHtHAiDefault Paragraph Fontaa.FGHi0i0i0i0i0i0i0i0i0i0i0i0i0i0i0i0i0i0i0i0
i0i00YZsotaaaŕaaa,I0aat3333333333333333sorindYDtAp
ache GrouptApachethtdocstorktreferatetistorieetIST7tRom
a Exploatarea pamantului.dociaPNPiUnknonGaaz Times Ne Roman5Symbol3z ArialIFaMonotype Corsiva1hczFczFa!a202QExploatarea pamantuluisorindsorind...
Download