Renasterea ...talntblindtlytcalctbldtlyttblrtgrtlnbrkruletnobrkr ptbltsnaptogridincelltallofieldendseltApplyBrkRules trppuncttasianbrkruletrsidroot818324 tfet0tltrpar tsectd tltrsecttlinex0theadery708tfootery708tcolsx708tend nheretsectlinegrid360tsectdefaultcltsftnbj Ittpnseclvl1tpnucrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpnha ng Itpntxta .SSIttpnseclvl2tpnucltrtpnqctpnstart1tpnindent720t pnhang Itpntxta .SSIttpnseclvl3tpndectpnqctpnstart1tpnindent720tpn hang Itpntxta .SSIttpnseclvl4tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720t pnhang Itpntxta SSIttpnseclvl5tpndectpnqctpnstart1tpnindent720tpnh ang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl6tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl7tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn hang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl8tpnlcltrtpnqctpnstart1tpnindent720tp nhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl9tpnlcrmtpnqctpnstart1tpnindent720tpn hang Itpntxtb SItpntxta SStpardtplain tltrpartqc tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig httrin0tlin0titap0tpararsid3542214 trtlchtfcs1 taf0tafs20talang1025 tltrchtfcs0 tfs20tlang1033tlangfe1033tcgridtlangnp1033tlangfen p1033 Itrtlchtfcs1 taf0tafs24 tltrchtfcs0 tf36tfs24tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrsid35 42214tcharrsid3542214 RENASTEREAtpar Stpard tltrpartql tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig httrin0tlin0titap0tpararsid3542214 Itrtlchtfcs1 taf0tafs24 tltrchtfcs0 tf36tfs24tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrsid35 42214tcharrsid3542214 tpar tpar SItrtlchtfcs1 taf0tafs24 tltrchtfcs0 tf36tfs24tlang1036tlangfe1033tlangnp1036tinsrsid35 42214tcharrsid14447427 O noua orientare in cultura si arta a fost determinata de rolul tot mai important pe care-l ocupa burghezia, odata cu dezvoltarea mestesugurilor si a comertului. Caracterul laic patrunde in intreaga activitate spirituala a vremii.tpar tpar Exista o arta promovata de mestesugarii dintre care s-a ridicat renumitul poet-muzician cizmarul Hans Sachs. tpar In universitati stiintele se studiaza impreuna cu teologia.tpar Subiectuloperelor de arta va fi constituit dintr-o bogata tematica luata din viata de zi cu zi. tpar tpar Compozitorii vremii compun lucrari in care se observa spiritual umanist al vremii.tpar Apar noi genuri balada, madrigalul, care oglindesc noua orientare ce conduce creatia artistica.tpar tpar Secolul al 14-lea este cunoscut in muzica sub denumirea de Ars Nova, termen preluat dupa titlul unei lucrari teoretice a muzianului Philippe de Vitry 1291-1361. tpar In lucrarea acestuia sunt consemnate unele innoiri aparute in arta muzicala in comparatie cu lucrarile maestrilor scolii de la Notre Dame, ce apartin artei vechi Ars Antiqua.tpar Vitry face unele precizari legate de arta compozitionala succesiunea de cuvinte si octave perfecte trebuie evitata deoarece sonoritatea lor s-a dovedit saraca, inexpresiva. Lucrarea se desfasoara intr-o alternanta de de intervale disonante si consonante. Inceputul si sfarsitul sa se faca pe inntervale consonante. tpar tpar Muzica franceza a secolului al 14-lea este reprezentata atat de Philippe Vitry cat si de Guillaume cea mai stralucita figura a epocii. tpar Creatia sa contine un numar important de balade, rondeux, lais, virelais-piese polifonice si vocal-instrumentale, de o anumita factura. tpar Baladele sunt piese vocal instrumentale concepute in stilul contrapunctic, organizarea melodica facandu-se dupa formola A-B, modificata de la balada cavalereasca.tpar Motetele-lucrari destinate serviciilor religioase obligate sa respecte regulile deja stabilite.tpar Machault se distinge prin ocolirea acestora text in franceza-rareori in latina, melodii proprii-in locul gregorianului-care amintesc de balade.tpar Missa lui Machault pregateste, alaturi de balade si motete etapa urmatoare denumita t93epoca de aur a polifoniei de aurt94.tpar tpar Evul mediu se sfarseste fara a fi preocupat de consemnarea propriei istorii muzicale.Tocmai de aceea Renasterea este considerata o adevarata t93revolutiet94umanismul, care nu se limiteaza doar asupra literaturii, se rasfrange si asupra altor arte, determina un interes deosebit fata de istoria muzicii.tpar Acest interes nu se opreste la epoca anterioara, ci, pe fondul unei admiratii nemasurate pentru ceea ce venea de la greci si romani, conduce la nasterea unei adevarate istorii a muzici. tpar tpar Marcus Moebomius este primul autor care publica o dupa manuscrise textul grec original al principipalilor teoreticieni ai antichitatii editia t93Antiqua musicae auctores septemt94 insotita de notesi de o traducere in limba latina mai este utilizata inca si in zilele noastre, cu toate erorile sale si cu tot excesul sau de corecturi.tpar Aceasta prima lucrare face posibil ca muzicas greaca sa iasa din impasul disertatiilor fanteziste si sa intre in faza constructiva a discutiilor autorizate.tpar tpar Paradoxal, interesul pentru arata veche conduce mai putin la rezultate restauratoare, ci mai degraba la un modernism fara precedent.tpar Disputele se poarta asupra unor subiecte ca sistemul cromatic si enarmonic, in aceste vremuri nascandu-se lucrari de o mare importanta cat94Instituiori harmonichaet94 a lui Giuseffo Zarlino, t93Dialogo della musica anticat94 a lui Vicenzo Galileitpar t93Sintagma musicumt94 a lui Praetorius sau t93Armonia universalat94 a lui Mersenne. tpar tpar tpar tpar Autor tpar Vernescu Vladimirtpar tpar Bibliografietpar tpar Liviu Brumaru tendash Hrisanta Marin Istoria mozicii si formele muzicaletpar SItrtlchtfcs1 taf0tafs24 tltrchtfcs0 tf36tfs24tinsrsid3542214 Jaques Chailley 40000 Ani de muzicaSItrtlchtfcs1 taf0tafs24 tltrchtfcs0 tf36tfs24tinsrsid3542214tcharrsid9375296 tpar tpar tpar tpar Stpard tltrpartql tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig httrin0tlin0titap0 Itrtlchtfcs1 taf0 tltrchtfcs0 tinsrsid11934393 tpar SS... Download |