... ad-hoc al Moldovei.Mihai Viteazul a fost primul domn care in 1600 a unit pentru un scurt timp cele trei tari romane. In 1853 a izbucnit razboiul Crimeii numit astfel dupa peninsula Crimeea unde s-au dat luptele, avand drept pretext stapanirea Locurilor Sfinte Ierusalim si Betleem, pe care si le disputau ortodocsii sprijiniti de tar si catolicii sprijiniti de Franta. Adevaratul motiv era controlul stramtorilor Bosfor, Dardnele si stapanirea Mediteranei Orinetale.Drept urmare, Franta si Anglia mai intai, apoi Austria, au sarit in ajutorul Turciei, impotriva Rusiei. Luptele trebuiau sa se poarte in Dobrogea, insa din cauza bolilor, in special al frigurilor, teatrul de operatiuni se muta in Crimeea. Trupele bariste sunt silite sa se retraga din barile Romane, iar in locul lor vin austriecii care incheiasera la 1 iunie 1854 un tratat in sensul acesta cu turcii. Armatele aliatilor inving si rusii sunt nevoiti sa ceara pacea, care a fost incheiata prin tratatul de la Paris in 30 martie 1856 si care cuprinde urmatoarele clauze referitoare la Principate Se da inapoi Moldovei trei judete din Basarabia Calul, Bolgrad si Ismail, prin aceasta se urmarea ca Rusia sa nu aiba acces la Dunare.Protectorul barist e inlaturat, principatele romanesti raman sub suzeranitatea Portii dar cu garantia marilor puteri europene.Infiintarea in principate a divanelor ad-hoc cu o larga reprezentare sociala, ale caror dorinte vor fi examinate de puterile europene. In timpul consultarii divanelor ad-hoc Principatele fiind conduse de cate un caimacan, adica loctiilor de domn Barbu tirbei si Grigore Ghica fusesera numiti pe 7 ani si termenul tocmai se implinise.Libertatea navigatiei pe Dunare si neutralitatea Marii Negre.Imediat ce se afla de clauzele tratatului, in principate incep pregatirile in vederea convocarii divanurilor, totodata luand amploare curentul favorabil unirii. Austria si Turcia se impotriveau unirii datorita intereselor pe care le aveau si au incercat sa se opuna acesteia. In Muntenia nu au putut interveni deoarece caimacanul Alexandru Ghica, fost domn, isi facea cinstit datoria si la Bucuresti se afla comisia marilor puteri trimise sa supravegheze operatiile electrorale.In Moldova caimacanul era contra unirii si a falsificat alegerile. La interventia Frantei si a imparatului Napoleon al III-lea s-au facut alte alegeri cu membri favorabili unirii.Divanurile ad-hoc alese, au formulat un memoriu cu dorintele nationale care a fost aprobat de divanul moldovean la 7 octombrie 1857 cu 81 de voturi pentru si 2 contra si cerea respectarea drepturilor, principatelor si a autonomiei lorunirea principatelor intr-un stat cu numele de Romaniaprint strain cu mostenirea tronului datorita neintelegerilor frecvente dintre printii de neam neutralitatea principateloradunarile obstesti cu putere legiuitoare.La Bucuresti in 9 octombrie 1857 este votata in unanimitate o rezolutie asemanatoare in 4 puncte. Prin conventia din 7 august 1858 marile puteri au hotarat ca Moldova si Muntenia sa poarte numele Principatelor Unite, existand o Comisie centrala la Focsani care va pregati legile si o Curte de casatie comuna, in schimb fiecare tara va avea domnul ei.In Moldova in Camera electiva in 3 ianuarie se hotaraste alegerea ca domn al Moldovei a colonelului Alexandru Ioan Cuza, care va fi proclamat domn in 5 ianuarie 1859.La Bucuresti sub presiunea maselor din 22-23 ianuarie 1859, exercitata asupra camerei elective, se accepta in dimineata zilei de 24 ianuarie sa fie ales ca domn al barii Romanesti tot Alexandru Ioan Cuza.Puse in fata faptului implinit, marile puteri hotarasc sa ceara Portii recunoasterea dublei alegeri. Austria nu este de acord la inceput, dar in cea de-a 3-a sedinta a Conferintei de la Paris din 26 august din 1859, impreuna cu turcii recunosc dubla alegere.Domnia lui Alexandru Ioan Cuza a tinut numai 7 ani, dar a fost una dintre cele mai rodnice din istoria tarii. Conducerea cu 2 guverne, cu 2 capita...
Download