...ocul demnitatii, iar minciuna pe al adevarului. Umilinta, lipsurile si opresiunea s-au adunat, fara ca un sfarsit, oricare ar fi fost el, sa fie intrevazut. Cu timpul, in Occident se punea, din ce in ce mai insistent, o intrebare Care este punctul limita De la oameni de rand la experti, toti se intrebau cata suferinta vor mai indura romanii pana sa se revolte si sa se elibereze. Nimeni nu putea da un raspuns. De multe ori se credea ca oamenii au ajuns la limita suportabilului, dar curand incepea sa para ca o asemenea limita nu exista. Toata lumea era surprinsa aparenta inertie si pasivitate a romanilor, un palid raspuns gasindu-se in istoria, psihologia sociala sau realitatea dura a vietii cotidiene a natiunii. In anii 70 si 80 s-au facut eforturi intelectuale de a se gasi particularitatea regimului Ceausescu. Pentru unii, era Stalinism primitiv. Altii adaugau o tenta de traditie bizantina la totalitarismul communist classic, iar o a treia categorie vorbea de o societate erzats, de pseudo-orice, inclusive un pseudo-neo stalinism . Optiuni ce au dus la dezastru Regimul Nicolae Ceausescu a infaptuit o politica economica menita sa industrializeze Romania intr-un timp scurt, fara nici o preocupare pentru nevoile reale ale tarii sau sacrificiile umane. Asa numita rata a acumularii procentul din venitul national reinvetit in economie era mentinuta constant la un nivel excesi de ridicat, de aproape 30, pentru a pastra un ritm inalt de crestere economica. Prioritatile si obiectivele economice erau stabilite arbitrar, avand la baza mai degraba inclinatiile si preferintele personale ae conducatorului si ale sotiei sale. Obsesia stalinista a dictatorului privind industria grea ca obiectiv prioritar l-a facut sa dezvolte cu orice prt o uriasa industrie siderurgica si metalurgica. Veleitatile stiintifice de chemist ale Elenei Ceausescu au dat nastre unei vaste industrii pentrochimice. Aceste ramuri au devenit pivotii economiei romanesti.Ambele optiuni s-au devenit irationale, si pe deasupra, foarte costisitoare. Pricipala eroare economica a acestor optiuni consta in aceea ca ele ignorau total lipsa de materii prime si resurse energetice a Romaniei. Desi era bogata in resurse naturale, tocmai pentru industriile care erau prioritare lui Ceausescu Romania avea prea putina materie prima. In consecinta, toate materiile prime, sau cea mai mare parte a lor, ca si energia utilizata proveneau din import.. Spre exemplu , in 1988, importurile de minereu de fier se marisera de 20 de ori fata de punctul 1960. Paradoxul era ca acele industrii care se bazau pe materie prima si energie din import nu prea reuseau sa-si desfaca produsele pe piata mondiala. In 1988 an pentru care datele sunt mai mult sau mai putin corecte, numai 10,2 din productia de otel o reprezenta otelul inalt aliat, cu o sansa de a se vinde pe piata mondiala saturata. In ansamblu, industria grea nu era capabila sa aduca suficienta valuta straina nici macar pentru a a coperi costurile materiilor prime si ale energiei importate pe care le utiliza. Pentru a compensa acest deficit, regimul sporea constant exporturile de alimente si bunuri de larg consum, adica exact de ceea ce romanii aveau nevoie. Industriile prioritare erau si energofage, spre exemplu combinatul de aluminiu de la Slatina consuma, in 1989 electricitate echivalenta cu consumul casnic al intregii populatii din Romania. Lipsurile In timp ce se faceau investitii enorme in aceste obiective prioritare si in constructii megalomane, regimul neglija alte industrii, pentru care existau rezerve corespunzatoare de materii prime autohtone. Din granarul Europei, Romania a devenit cutia milei. Industrializarea obsesiva a avut doua efecte devastatoare asupra agriculturii. Intai, ea a privat productia agricola de investitiile indispensabile in masini, irigatii, ameliorari funciare si ingrasaminte, si apoi, a depopulat satele. Cel de-al doilea efect a luat proportii dramatice, lasand munca campului in principal in seama femeilor si a batranilor. Mai mult, intr-o vreme cand alte tari comuniste liberalizau legile cu privire la proprietatea funciara si slabeau controlul statului asupra proprietatii agricole, Ceausescu reintroducea in 1983 cotele obligatorii catre stat, iar in 1986 decreta ca toate terenurile agricole erau proprietate de stat data in folosinta temporara numai gospodariilor agricole de stat si cooperatiste sau taranilor individuali. Imixtiunea si jaful statului erau deja strigatoare la cer, suprimand orice motivatie ca taranul sa munceasca mai bine sau sa produca mai mult. Efectele au fost cumplite. Productivitatea agricola era una din cele mai scazute din Europa. Se comiteau exagerari aberante cand se reportau recolte record de cereale, spre exemplu, in 1989, Ceausescu a anuntat ca recolta de grau atingea 60 000 000 tone cand, de fapt, ea se situa sub 17 000 000 tone. In 1989 de fapt, recolta de porumb la hectar era doar o fractiune din a celorlalte tari, fie ele si comuniste 33 din recolta Italiei sau a Germaniei occidentale, 45 din cea a Ungariei. Recolta de grau era mai putin de 55 din cea a Germaniei si a Frantei. Aceeasi soarta a avut-o si productia de lapte. In 1988, productia pe locuitor a industriei alimentare era carne 37,2 kg, branza- 3,2 kg, unt- 1,7 kg, ulei comestibil-14,2 kg. Chiar si aceste resurse atat de limitate ar fi putut asigura o hrana saracacioasa, dar acceptabila pentru populatie, daca nu s-ar fi exportat frenetic alimente in schimbul valutei forte sau al energiei. Decizia lui Ceausescu de a achita datoria externa de 12 mld a Romaniei in numai cativa ani insemna, pactic, ca orice putea fi vandut peste hotare pentru valuta forte. Produsele alimentare si bunurile de consum erau printre articolele cel mai usor de vandut. Desi nu sunt inca disponibile date demne de incredere, din care sa rezulte cat de mult s-a exportat in realitate, exista numeroase dovezi ale penuriei insuporabile de produse alimentare de baza, majoritatea rationalizate, si ale malnutritiei, in special in randul copiilor. In1982, regimul, intrecand orice masura, a acuzat largi categorii ale populatiei ca se supraalimenteaza si, in consecinta, a instituit o Comisie pentru Alimentatia Rationala, care sa supravegheze punerea in aplicare unui Program de Alimentatie Stiintifica. Goana febrila dupa mancare devenise principala a majoritatii populatiei tarii, care nu-si avea egal decat poate in suferinta provocata de frig, iarna. In conditiile in care aproape intreaga energie de productie interna sau importata era inghitita de industria grea, consumul privat fusese redus la o cantitate neglijabila. S-a decretat ca temperatura din locuintele oamenilor de rand nu putea depasi iarna 18 grade Celsius. Maximum permis pentru iluminatul unei camere era un bec de 40 ati. Etiopia Europei Grandomania cuplului prezidential a condus la incercarea de a mari substantial populatia Romaniei prin ceea ce a fost, probabil, cea mai abominabila politica a natalitatii...
Download