...coincide cu faptele exemplare ale lui Mihai Viteazul victoria de la Calugareni 13 august 1595- briliantul cel mai stralucitor al cununei gloriei romane cum va scrie Nicolae Balcescu, urmata de campaniile din Transilvania 1599 si Moldova1601, unite cu bara Romaneasca.Steagul luptei impotriva Imperiului Otoman a fost ridicat la 13 noiembrie 1594, la Bucuresti, printr-o rascoala impotriva celor doua componente ale combinatiei straine in capitala tarii creditorii domnii si o mica oaste otomana. Ceasul marilor decizii venise. Ajutat de trupele boieresti si de cei 2000 de ostasi trimisi de Sigismund Bathori, Mihai alege calea luptei deschise impotriva opresorilor. Victoria, repede obtinuta la Bucuresti, Mihai ataca cetatile de granita altadata romanesti. In decembrie 1594 incepe cu Giurgiu, care, puternic fortificata, rezista. Urmeaza asaltul asupra Harsovei din 1 ianuarie 1595, apoi a Silistrei din 8 ianuarie 1585. In ajutor ii vine domnul Moldovei, Aron Voda. La 14 si 15 ianuarie 1595 trupele conduse de fratii Buzesti si Radu Calomfirescu, bat pe tatari la Putinei si Stanesti.Mihai urmareste pe turci. Trece Dunarea si in lupta de la Rusciuk din 25 ianuarie 1595 distruge orasul si prelua intreaga artilerie a trupelor otomane. In martie 1595 campania inceputa in anul precedent era incununata de victorie. Braila revenea din nou barii Romanesti. Era de asteptat riposta pe masura a sultanului. Amenintarea otomana se materializeaza in vara anului 1595 cand Sinan pasa astepta la Dunare inceperea ostilitatilor. Mihai isi hartuieste adversarul pe celalalt mal al Dunarii numai zi ai noapte ne batemi s cu dusmanul si cel mult peste o saptamana sau doua trebuie sa dam cu el batalia - scria el la 15 iulie 1595.Mihai avea 10000 mii de ostasi, din care 2000 ajutor transilvan, pus sub comanda lui Albert Kiraly. Turcii aveau aproximativ 20000 de mii de oameni. Armata otomana, odata incheiate pregatirile la Rusciuk, primesc ordinul de a trece Dunarea. Mihai, amenintat cu invaluirea pe la Oltenita se retrage, coloanele turcesti, incepand cu 4 august 1595, trec fluviul pe un pod de vase construit din vreme. Fata de superioritatea numerica a adversarului, Mihai nu poate lupta in camp deschis. Ca si tefan cel Mare la Vaslui, a ales o pozitie care sa nu ingaduie o desfasurare prea mare de trupe si, in acelasi timp, sa-l fereasca de o eventuala invaluire. O asemenea pozitie, pe drumul de la Giurgiu la Bucuresti se afla anume la satul Calugareni. Aici s-a oprit si Mihai. In spate, dealuri acoperite de paduri formau un adapost natural in fata, valea mlastinoasa a Neajlovului si a Calnistei. Drumul ducea peste rau pe un pod de lemn si continua intre dealuri, pe valea bantaroasa, asa incat armata atacatoare nu putea inainta decat in coloana, cu un front redus.In sfarsit, consemna mai tarziu Nicolae Balcescu, soarele veni sa lumineze aceasta mare zi de miercuri 1323 august, menita a fi briliantul cel mai stralucit al cununei gloriei romane. Inaintea zorilor inca, Mihai Voda trimise o seama de pedestrime cu pusti de se aseza la intrarea padurii si isi puse tunurile intr-o buna pozitie, pe o inaltime. In vremea aceea, turcii isi luau pozitie in preajma podului, de cealalta parte. Sfarsindu-si pregatirile, Mihai inalta impreuna cu ostasii sai rugaciuni catre Dumnezeu. Apoi, indreptandu-se catre dansii, le zise sa-si aduca aminte de vechea lor vitejie caci ocazia de acum este frumoasa si de o vor pierde, anevoie o vor mai capata. Turcii, le zicea el, sunt uimiti de atatea pierderi, cetatile lor sunt ocupate de cati conducatori au avut armatele lor, numai unul a ramas care mai indrazneste a tine piept crestinilor, ca, cu dansul au a se lupta si gloria de al birui va fi foarte mare. Multimea vrajmasilor nu trebuie sa-i sperie, de vreme ce Sinan pasa a lasat cele mai bune osti ale sale in garnizoane prin cetati si a adus cu dansul numai oameni care vor face mai mult zgomot decat vatamare. Pe langa aceasta, locul de bataie nu putea fi mai b...
Download