...lonii grecesti. Negustorii eleni aduceau in localitatile geto-dace obiecte de arta, bijuterii, vin de calitate in amfore etc., iar de aici procurau produse agricole, miere, blanuri s.a. Ca urmare a dezvoltarii relatiilor comerciale s-a impus circulatia monetara. Aceste schimbari dinamizau tot mai mult legaturile din interiorul spatiului locuit de tracii de nord. La inceput, in secolul al IV-lea i.Chr., se raspandeau monedele oraselor grecesti Istria, Tira, a Macedoniei, Traciei elenizate. Spre sfarsitul secolului al IV-lea apare moneda proprie geto-daca. Monedele prezentau imitatii ale celor de argint batute in Macedonia sub Filip al II-lea si apoi sub Alexandru cel Mare, fiind raspandite pe intreg spatiul locuit de geto-daci. Nivelul atins cu timpul de societatea geto-daca a favorizat mai tarziu si legaturile ei sub diverse forme cu civilizatia romana. Cu incepere din secolul al II-lea i.Chr., odata cu penetratia economica romana in Peninsula Balcanica, in spatiul geto-dacic patrund obiecte de export romane ceramica, piese de argint, bronz, fier si sticla, precum si monede romane. Bastinasii exportau vite, piei, blanuri, grane, lemn si alte produse. Influenta romana se resimte si in viata spirituala in religie, in scriere cu litere latine, in acumularea cunostintelor stiintifice etc. Contactul cu romanitatea a favorizat declansarea procesului de romanizare. Toata comunitatea tracilor de nord recunosteau acelasi zeu suprem - Zamolxis, iar aceasta favoriza consolidarea lor etnica. Herodot scria, ca getii nu recunosc alt zeu afara de al lor. Acest pasaj a fost interpretat de catre cunoscutul istoric roman Vasile Parvan drept o dovada ca getii credeau intr-o singura zeitate, adica erau monoteist in realitate Zamolxis era zeul suprem, aflat in varful unui panteon restrans, in acest panteon se mai afla zeita Bendida ea prezenta cultul fertilitatii, o zeita caruia nu i s-a pastrat numele ce prezenta cultul ocrotirii caminului familiar, era de asemenea raspandit cultul zeului razboiului calaretul trac s.a. Geto-dacii au creat lacasuri de cult - sanctuare. Constructiile acestor sanctuare demonstreaza ca geto-dacii aveau cunostinte in domeniul matematicii si astronomiei sanctuarele de la cetatea Blidaru, Sarmizegetuza, Butuceni Orhei s.a.. Unificarea politica a geto-dacilor a fost favorizata si de evenimentele externe. O primejdie reala pentru geto-daci a prezentat patrunderea romanilor in zona Marii Negre si in Dobrogea secolul I i.Chr.. Totodata, in aceasta perioada scade atat puterea triburilor celtice, asezate in vestul spatiului Carpato-Dunarean si in zona intracarpatica, cat si rolul militar si politic al tribului germanic al bastarnilor, stabiliti in secolele III-II i.Chr. in regiunile de silvostepa dintre Carpati si Nistru.Aparitia formatiunilor social-politice premargatoare organizarii statale. Nivelul inaintat de dezvoltare a societatii geto-dace in a doua etapa a epocii fierului a favorizat accentuarea diferentierii sociale si aparitia unor formatiuni social-politice anterioare organizarii statale. Forma de organizare social-politica era prezentata la acea etapa de uniuni tribale, conduse de sefi militari unii dintre acestea sunt mentionati in izvoarele scrise si pe monede, cu denumirea de basilei. O asemenea uniune comunitate si organizare a geto-dacilor intalneste la 514 regele persan Darius in Dobrogea in timpul conflictului sau cu scitii. Informatii pretioase despre o alta uniune de triburi geto-dace de la nord de Dunare ne transmite istoricul grec Adrian din secolul al II-lea i.Chr. El a descris atacul lui Alexandru Macedon din anul 335 i.Chr. asupra getilor din Campia Dunareana. Getii concentrase langa o cetate slab intarita 4000 de calareti si 10.000 de pedestri. In fata puternicii osti ale lui Alexandru ei au preferat sa se retraga, fiind urmariti de pedestrimea macedoneana, care isi croia drumul prin lanurile de grau ale getilor. De asemenea in Campia Munteana devine cunoscuta la sf...
Download