...ase sunt incolore si inodore . In acest al doilea exemplu de argument inductiv , din premise adevarate s-a obtinut o concluzie falsadupa cum se stie clorul este un element chimic gazos de culoare galben verzuie, cu miros intepator , sufocant . Desi se deosebesc fundamental deargumentele deductive corecte care, dupa cum s-a aratat, din premise adevarate produc concluzii adevarate, cele inductive se afla intr-o stransa legatura cu argumentele deductive . Chiar daca unele discipline matematica, logicaapeleaza preponderent la argumente deductive, iar altele chimia , biologia , fizica folosesc indeosebi argumente inductive, in ambele tipuride discipline cele doua feluri de argumente se completeaza si se sprijina reciproc. De fapt, pentru a progresa, orice disciplina se bazeaza pe o cooperare intre deductie si inductie. ANALOGIA Rationamentul prin analogie este cel mai simplu tip de argument inductiv. El se bazeaza pe o simpla comparare intre cel putin doua obiecte sau situatii , fie ele A si B, cu scopul de a stabili daca intre ele exista saunu anumite asemanari . In eventualitatea ca au fost descoperite o serie de trasaturi care apartin , deopotriva , si lui A si lui B,daca la unul dintre acestea , sa spunem la A,se descopera o noua propietate neidentificata inca la B,atunci , prin analogie , se trage concluzia ca aceasta noua propietate apartine si lui B. ExPe baza adeverintei de elev,Ion , Dan si Vasile au obtinut bilet de tabara cu pret redus . Prin urmare, si Tudor va obtine bilet de tabara cu prt redus , intrucat si el are adeverinta de elev . Rescris in forma standard , acest exemplu de argument prin analogie se prezinta astfel Ion are adeverinta de elev si a obtinut bilet de tabara cu pret redus . Dan are adeverinta de elev si a obtinut bilet de tabara cu pret redus . . Vasile are adeverinta de elev si a obtinut bilet de tabara cu pret redus . Tudor are adeverinta de elev . Tudor va obtine billet de tabara cu pret redus.Pe aceasta baza , notand propietatile cu P1, P2, etc.,se poate spune ca unui argument prin analogie ii corespunde urmatoarea forma logica schema de rationare A poseda propietatile P1 , .Pn B poseda propietatile P1 , .Pn A poseda si propietatea Pn1 sssssssssssssssssssssssss Propietatea Pn1 apartine si lui BDat fiind ca simpla comparare a unor obiecte sau situatii , pe care se bazeaza analogia , nu trece dincolo de suprafata acestora , ca de regula sunt luate in considerare doar o serie de constatari, uneori intamplatoare, ca valoarea unor asemenea constatari este redusa , mai ales cand nu sunt cercetate si eventualele deosebiri intre obiective sau situatiile comparate , analogia este , totodata , cel mai fragil tip de argument inductiv . Drept urmare, chiar daca plecam de la premise indiscutabil adevarate , rationand doar prin analogie , riscul de a obtine o concluzie este extrem de mare . De pilda , in exemplul cu elevii care au obtinut bilet de tabara , concluzia la care am ajuns se poate dovedi falsa pentru simplul motiv ca , intre timp , biletele de tabara s-au epuizat.Netinand seama de faptul ca argumentul prin analogie este foarte nesigur , sau neglijand anumite conditii care influenteaza direct gradul de probabilitetate al concluziei in cazul nostru , eventualitetea epuizarii biletelor diminueaza sensibil probabilitatea concluziei de a fi adevarata ,in cunoasterea comuna se comite deseori greseala de a lua concluzia analogiei ca sigur adevarata sau ca avand un grad de probabilitate atat de inalt incat posibilitatea ca ea sa fie falsa este neglijabila.La nivelul cunoasterii stiintifice, tinand seama tocmai de aspectele mentionate, concluziile obtinute prin analogie sunt tratate cu prudenta, ca fiind simple ipoteze si nu certitudini. Astfel, stiinta contemporana, coreland anumite propozitii adevarate din geologie, fizica, chimie, biologie etc.si bazandu-se pe faptul ca alte planete poseda anumite insusiri forme de relief, compozitia chimica a solului, apei si atmosferei, temperatura maxima si minima etccare in cazul pamantului s-au dovedit direct legate de existenta vietii, a derivat, prin analogie, ipoteza existentei vietii extraterestre, inclusiv intr-o forma superior organizata. Avand insa in vedere tocmai faptul ca rationamentul prin analogie nu produce concluzii certe, ci doar plauzibile, ca si conditiile care influenteaza gradul de probabilitate al concluziei unei analogii,in cunoasterea stiintifica ipoteza vietii extraterestre este tratata cu prudenta. Argumentul prin analogie este cu atat mai solid si, deci concluzia sa este mai probabila mai aproape de a fi adevarata cu catInsusirile prin care se aseamana obiectele comparate sunt mai numeroase decat cele prin care ele se deosebescInsusirile prin care se aseamana obiectele comparate sunt mai importante decat cele prin care ele se deosebesc, iar legatura dintre insusirile cunoscute drept comune si noua insusire este mai solida Aria obiectelor comparate , avand aceleasi insusiri comune, este mai mareConcluzia este mai modesta sub aspectul a ceea ce sustineSpre deosebire de asemanarile dintre obiectele comparate, diferenta existenta intre ele are o importanta mai mica, preferabil nula, pentru ceea ce sustine concluzia . Respectarea acestor reguli conduce la cresterea gradului de probabilitate al concluziei prin analogie de pilda, daca nava cosmica automata care a atins suprafata planetei Marte ar fi descoperit aici urme de viata, chiar cu o forma de organizare inferioara, gradul de probabilitate al ipotezei despre existenta unei fiinte rationale extraterestre ar fi crescut, pentru ca numarul insusirilor comune, pentru doua dintre obiectele comparate , arfi fost mai mare . Nerespectarea uneia dintre aceste reguli are ca efect diminuarea gradului de probabilitate al concluziei prin analogie, iar uneori poate transforma concluzia analogiei intr-o propozitie falsa, caz in care am avea de a face cu o falsa analogie.Este de stiut , de pilda , ca lupta pentru putere a luat in anumite epoci forma uciderii adversarilor, chiar cea a patricidului . Filosoful englez D.Hume 1711-1776 ne ofera urmatorul exemplu de analogie falsa menita sa justifice o astfel de inlaturare a adversarilor Un patricid fiul care si-a ucis tataleste in acelasi raport fata de tatal sau ca un stejar tanar fata de stejarul-parinte, si anume , ivindu-se din ghinda produsa de acesta , creste si acopera stejarul parinte, sufocandu-l. Prin uciderea in acest fel a stejarului parinte, stejarul cel tanar nu are nici o vina. Prin urmare, paricidul este nevinovat ca si tanarul stejar.Falsitatea concluziei acestei analogii este o urmare a faptului ca ea incalca cel putin trei reguli mentionate 1intre fiu si stejarul c...
Download