...ent din activitatea sa practica aratul , semanatul , secerisul , imblatitul , ficare isi avea semidivinitatea sa protectoare.Fiecare om isi avea si isi cinstea geniul sau cum era numit spiritul originar , forta divina care tutea fiecare persoana.Acestei infinitati de forte misterioase , amorfe , omniprezente numina le adresau romanii numeroasele lor acte de cult.Din numarul nesfarsit al acestor numina s-au cristalizat apoi conceptele unor adevarati zei Saturn , Vesta , Ianus , Marte , Neptun , Iupiter forte active ale naturii , prezidand feluritele activitati , in primul rand agrare.Iupiter era invocat in ipostaza de zeu al luminii , al tunetului , al fulgerului , al ploii mai tarziu , al victoriei si al confederatiei popoarelor italice.Iunona , sotia sa , era protectoarea casatoriei si a nasterilor.Zeul preferat al romanilor esra insa Marte , devenit in epoca istorica zeul razboiului.Quirinus , zeul razboiului si unul din principalii trei zei in epoca monarhica , in epoca republicii a trecut pe planul al doilea.Ianus si Vesta au devenit zei din numina , cum erau la origine.Ianus , spiritul protector al portilor casei , care priveste spre trecut si spre viitor de unde si reprezentarea lui cu doua fete Ianus bifrons , a devenit divinitatea oficiala a oricarui inceput de an - de unde si denumirea lunii ianuarie si invocat primul in formulele de rugaciuni.Vesta , vechea divinitate a focului dimestic , a devenit zeita focului sacru , protectoarea simbolica prin focul sacru tinut mereu aprins a Romei colegiul preoteselor ei , vestalele , aveau in grija lor intretinerea acestui foc.Mai tarziu au capatat importanta zeita mestesugarilor Minerva asimilata cu zeita intelepciunii a grecilor , Athena sau zeita gradinilor , Venus intrucatva echivalenta Afroditei grecilor.Dar si acesti zei au ramas pentru romani niste reprezentari amorfe cu lipsa de imaginatie care ii caracteriza , romanii nu i-au conceput in forme umane , si n-au inventat in jurul lor o mitologie fermecatorul apanaj al fanteziei grecesti Acesti zei ramaneau vagi fara personalitate , fara chip , fara legenda , aproape si fara nume , adeseori fara sex , nedeosebindu-se decat prin functiile lor si denumiti fiind , in cea mai mare parte , printr-un simplu adjectiv care indica rolul lor Albert Grenier.Lipsit de sensibilitate metafizica , spirit prin excelenta pozitiv si practic , romanul nu era preocupat sa cugete asupra natura zeilor , asupra originii lumii , asupra mortii , a lumii de dincolo , sau a destinului dupa moartea sufletului.Ca urmare , zeii nu trezeau in sufletele romanilor nici sentimente nici emotii.Practicile lor cultice urmareau sa castige bunavointa divinitatilor si a spiritelor sau sa le tina departe pe cele malefice.Romanii considerau ca zeii nu cereau sa fie iubiti - ci numai sa li se dea , prin actele de cult , ceea ce li se cuvenea.Religia romana careia ii era straina si devotiunea si entuziasmul mistic se caracteriza printr-o organizare pur rationala , rece , indeplinita ca o datorie civica , a cultului.Religia avea mai degraba caracterul unui contract care reglementa precis raporturile dintre om si divinitate.Sa traiasca in pace si in relatii bune cu zeii aceasta era tot ce urmareau romanii.O religie grava , solemna , sever organizata dar formala , fara poezie , fara zboruri metafizice si fara elanuri mistice o religie pur utilitara.Centrul vietii religioase era situat chiar in casa fiecarui roman.Capul familiei era cel care oficia cultul domesticpe un mic altar langa vatra el aducea zeilor casei ofrande flori , fructe , oua , vin si foarte rar miei sau iezi.Zeii casei erau Vesta , zeita focului caminului Ianus , pazitorul usii si pragului casei cei doi Penati , care protejau bucatele si proviziile din casa si cei doi Lari , aparatorii Intregii familii si a proprietatii familiei....
Download