...pnseclvl6tpnlcltrtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl7tpnlcrmtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl8tpnlcltrtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SSIttpnseclvl9tpnlcrmtpnstart1tpnindent720tpnhang Itpntxtb SItpntxta SStpardtplain tqc tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 tfs20tlang1033tlangfe1033tcgridtlangnp1033tlangfen
p1033 Itbtfs24tinsrsid10838968tcharrsid409018 FRANSItbtfs24tinsrsid409018tcharrsid409018 TSItbtfs24tinsrsid10838968tcharrsid409018 A, tline de la sfte2rtitul secolului al XVIII-lea, pte2na la proclamarea primului imperiu franceztpar Stpard tqj tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 Itfs24tinsrsid10838968tcharrsid409018 tpar tpar a Revolutia burgheza din 1789-1794.tpar Consecinte pe plan intern ti internationaltpar b Orientari ti directii in politica externa francezatpar c Relatiile Frantei cu Marile Puteri 1789-1804tpar Stpardtplain ts16tqj tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadjustrig
httrin0tlin0titap0 tf36tfs24tlang1033tlangfe1033tcgridtlangnp1033tlan
gfenp1033 Itf0tinsrsid10838968tcharrsid409018 tpar Stpard ts16tqj tfi567tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadj
ustrighttrin0tlin0titap0 Itf0tinsrsid10838968tcharrsid409018 Sfte2rtitul secolului al XVIII-lea va fi marcat in istoria lumii de dest-faturarea unor evenimente importante, dintre care se detateaza revolutia franceza. Ea va permite afirmarea unor principii juridice ti morale de avangarda ti a unei serii de personalitati politice ti militare.tpar Stpardtplain tqj tfi567tli0tri0tidctlpartaspalphataspnumtfaautotadj
ustrighttrin0tlin0titap0 tfs20tlang1033tlangfe1033tcgridtlangnp1033tlangfen
p1033 Itfs24tinsrsid10838968tcharrsid409018 Oricum ar fi considerate lucrurile, anul 1789 nu poate fi despartit de prestigiul sau. Cretterea nivelului de viata implica aproape intotdeauna un progres al conttiintei, astfel ca, cel care se va rascula primul nu va fi poporul de la sate, ci acela din marile orate, in special din Paris, care are obitnuinta insurectiilor.tpar In 1789, Parisul era patriot, adica era impotriva abuzurilor de orice fel. Inegalitatile juridice, pe care nimic nu le mai justifica, sunt abuzuri. Nici arbitrarul regal nu este mai putin grav. Vechea monarhie se golette treptat, intre anii 1787-1789, de orice realitate.tpar Deputatul Lally-Tollendal facea la 13 iunie 1789, intr-un mod succint ti admirabil, bilantul Vechiului regimt84...regele intelat, legile fara putere executorie, servicii publice dezorganizate, armata atinsa de spiritul de revolta, particularismul provincial redetteptat, tezaurul vid, falimentul iminent, autoritatea fara respect, poporul fara nadejde de salvare, disperat. tpar Monarhia se gasea iar in fata Parlamentului, care refuza sa inret-gist-tret-ze noile impozite. Poporul lua pozitie fara echivoc, in favoarea part-lamentelor, care aveau meritul ca faceau o opozitie invertunata ti cereau convocarea Starilor Generale, care nu mai fusesera convocate din 1614, astfel incte2t nimeni nu mai ttia care erau de fapt adevaratele lor puteri.tpar La 5 mai 1789, Adunarea Starilor Generale a fost convocata la Versailles. In ajunul deschiderii ei, a aparut vestita brotura a abatelui Sieyes, t84Ce este starea a treia. Si se dadea raspunsul t84Totul!. Sieyes argumenta ca starea a treia, respectiv burghezia, are toate calitatile necesare pentru a forma o Natiune completa, este ca un om puternic, al carui brat este incatutat. tpar La 17 iunie 1789, starea a treia s-a proclamat Adunare Nationala, iar la 20 iunie, a avut loc juramte2ntul acesteia t84Juram sa nu ne despartim niciodata ti sa ne intrunim oriunde imprejurarile o vor cere, pte2na ce Constitutia Regatului va fi intocmita ti intarita pe temelii trainice. In fata acestei atitudini hotarte2te, regele ti Curtea aveau doua solutii una din ele era sa cedeze ti sa admita ca pe viitor, monarhia va imparti puterea cu o arist-tocratie in rindul careia se vor numara, alaturi de nobilime ti de cler, reprezentantii comunelor, adica aristocratia burgheza care conducea stat-rea a treia. Aceasta insemna o revolutie de tip englez adica aceea dorita de marea majoritate a starii a treia ti de puternice minoritati din rte2ndurile clet-t-rului ti nobilimii. Dar pentru coroana aceasta ar fi insemnat renuntare la absolutism. tpar Cealalta politica ar fi constat in unirea cu poporul, peste capul prit-vit-let-git-atilor ti instaurarea unui fel de absolutism democratic. Aceasta solutie a fost foarte putin luata in consideratie. Curtea nu s-a resemnat insa nici cu prit-ma, evenimentele s-au precipitat, ramte2nte2nd doar recurgerea la forta. In aceste imprejurari, impotriva trupelor ducelui de Broglie se ridica pot-pot-rul Parisului, iar la 14 iulie 1789, Bastilia a fost cucerita ti darte2mata pte2na la temelii. tpar Insurectia de la 14 iulie a rasturnat vechea conducere a Parisului ti a pus in locul ei o municipalitate formata din reprezentanti ai burgheziei ti apat-rata de poporul inarmat, constituit in Garda Nationala, comandata de La Fayette. Cucerirea Bastiliei a avut consecinte incalculabile, rascoala parit-zienilor reprezentte2nd un moment decisiv in desfaturarea Revolutiei franceze.tpar La 26 august 1789, Adunarea Nationala Constituanta voteaza Declat-rat-tia drepturilor omului ti ale cetateanului, inspirata din Declaratia drept-turilor de la 1689 din Anglia ti mai ales din Declaratia de independenta americana din 1776, unde se stabilesc bazele juridico-politice ale orte2nt-dut-it-rii burgheze ti abolirea practica a Vechiului Regim.tpar Refuzte2nd sa sanctioneze decretele din 4 august, Ludovic al XVI-lea est-te obligat sa se mute la Paris. Revolutia de la 6 octombrie incheie ceea ce incepuse cea de la 14 iulie. Iata, astfel, o victorie hotarte2toare a Parit-sut-lui asupra Curtii, poporul capitalei franceze devenind actorul principal al ret-volutiei.tpar La 2 noiembrie 1789 s-a hotarte2t nationalizarea averilor bisericetti, deoat-rece tara se zbatea in mari dificultati financiare. tpar Ca sa transforme organizarea bisericii conform principiilor burgheze, a fost votata Constitutia civila a clerului 12 iulie 1790, prin care biserica devenea independenta fata de papa sau de rege, iar episcopii erau aleti de catre cetateni, ca ti ceilalti functionari.tpar La 14 iulie 1790, pe Cte2mpul lui Marte a avut loc Sarbatoarea Fedet-rat-tiei unde regele, natiunea ti clerul ti-au dat mte2na, infaptuindu-se lozinca ,,libertate, egalitate, fraternitate. tpar Ludovic al XVI-lea, deti declarase in cte2teva rte2nduri ca accepta sa fie un monarh constitutional, la 21 iunie 1791, fuge pe furit impreuna cu familia regala din Paris, dar sunt recunoscuti la Varennes, arestati ti readuti in capitala. Evenimentul a drept consecinta amplificarea mitcarii republicane ti adte2ncirea prapastiei intre rege ti popor.tpar La 14 iulie 1791, pe altarul patriei de pe Cte2mpul lui Marte a fost det-put-sa o petitie, certe2nd detronarea regelui ti proclamarea repub...
Download