...ez, branza si peste sarat. Pentru capitani au fost alese cele mai bune instrumente de navigatie, ale timpului, si se pare ca si o intreaga biblioteca documentara si de harti. In ceea ce priveste echipajele, au fost selectionati numai marinari incercati si care cunosteau bine si o meserie ce putea fi de folos atat la bordul corabiilor, cat si pe uscat. Numarul lor era de 200. Au mai fost luati si vreo zece condamnati la moarte, care fusesera gratiati cu conditia sa insoteasca expeditia si sa efectueze actiunile intradevar riscante, ca recunoasterile in asezarile de pe coastele necunoscute, unde ei erau lasati o vreme sa se informeze urmand a fi luati la intoarcerea corabiei. Coducerea acestei atat de pregatite expeditii nu a fost incredintata incercatului si verificatului navigator Bartolomeu Dias ci unui personaj aproape necunoscut, mai ales ca navigator si explorator VASCO DA GAMA. El provenea dintr-o familie de mici nobili ce-si aveau resedinta in micul oras de pe coasta, Sinues. El a luat parte la mai multe calatorii dealungul coastelor de vest ale Africii. In dimineata zilei de 8 iulie, dupa o slujba religioasa si dupa o salva de salut trasa cu toate bombardele, corabiile ridicara panzele si luara largul. La 15 iulie trecura pe langa arhipelagul Insulelor Canare. In noaptea de 16 spre 17, trecura de Tropicul Racului. Din seara zilei de 3 august si pana la 4 noiembrie amiralul si oamenii sai nu vor mai vedea pamantul Africii. La 22 noiembrie Vasco da Gama trecu de Capul Bunei Sperante aflandu-se acum pe drumul spre Indii. In ziua de 25 noiembrie mica flota arunca ancorele in golful cel boteza Sao Braz Mossel-Bay unde ramase 13 zile. La 16 decembrie corabiile lui da Gama trecura de ultimul padrao ridicat de Bartolomeo Dias. De Craciun ajunsera in dreptul unei coaste impadurite pe care, in cinstea sarbatorii, o botezara, Natal Craciun. Peste o saptamana avu loc o intalnire cu negrii care, pana atunci, nu mai vazusera oameni albi. Atat de bine s-au inteles localnicii cu portughezii incat Vasco da Gama a botezat regiunea Terra da Boa Gente tara oamenilor buni. Dupa o alta saptamana de navigatie, la apropierea corabiilor de coasta, alti localnici le iesira in cale. In timp ce faceau noi provizii portughezii vazura venind cu barcile, pe un fluviu din apropiere, cativa negrii care purtau in jurul soldurilor si aveau si capul acoperit cu panzeturi viu colorate si care le oferira spre vanzare tesaturi de bumbac si de matase diferite atat ca tesatura cat si ca ornamentare de cele africane. Erau primele elemente ale unei civilizatii orientale cu care s-a intalnit Vasco da Gama aici in Africa. De acum amiralul portughez era sigur ca este pe drumul cel bun drumul pe care veneau marfurile din orient. El boteza locul Rio dos Bons Signaes Raul semnelor bune. La 1 martie portughezii au ajuns in rada primului mare port de pe coasta de rasarit a Africii, Bozambic. La 24 aprilie pornira cu panzele in vant spre aceanul Indian, spre India. In 23 de zile mica flota portugheza impinsa de musonul de sud-est trecu marea si in ziua de 18 mai in fata ochilor europenilor uimiti aparu coasta Malabarului cu inalta faleza a Ghatilor orientali. Ca semn de bun augur, portughezii au fost primisi cu averse cumplite care le ingreunau inaintarea si orientarea. In curand aparu un oras Calicut. binta calatoriei lui Vasco da Gama fusese atinsa. Portughezii ajunsesera in India. Era in ziua de 20 mai 1498. Data aceasta deschidea o pagina noua in istoria Portugaliei, dar si in istoria Indiei si a Orientului Indepartat care vor face acum conostinta cu noii veniti Europenii. Orasul Calicut era socotit, cel putin de negusttorii arabi si indieni, al cincilea port al lumii si era capitala unui principat ce se intindea dealungul coastei de vest a Indiei numita Malabar. In cele trei luni cat a stat Vaso da Gama in India, oamenii lui au putut numara numai la Calicut peste 1500 de corabii de comert care plecau si veneau zi si noapte in port. In ce prives...
Download