...din noua dinastie de Luxemburg, Carol I 1346 1378 si Vaclav IV 1378 1419 au devenit totodata si imparati ai Germaniei. De asemenea Sigismund, care in 1386 este ales si rege al Ungariei si care in 1415 a hotarat arderea pe rug a lui Jan Hus. Nemultumirile mestesugarilor, a plebei orasenesti si a taranilor au dus ca urmare si a propagandei exponentilor reformei si a arderii pe rug a lui Jan Hus si eronimi din Praga la izbugnirea marelui razboi taranesc din Cehia 1419, condus de Jan Zizka. In 1420, papa Martin al V-lea a proclamat o cruciada impotriva husitilor. Armata germana de 100 000 de oameni sub conducerea lui Sigismund a fost infranta. Dupa care, a urmat alte patru cruciade pana cand dupa optsprezece ani de lupte rasculatii taboriti au fost infranti, in 1437, iar calixtinii in 1485. Rascoalele taranesti, asa numitele razboaie husite au contribuit considerabil la trezirea sentimentului national, toate acestea ducand la unirea Cehiei cu Ungaria 1471-1516 dar n-a fost de ajuns sa consolideze structura statului ceh. De aceea actiunea de dezagregare statala va fi accelerata de constitutia din 1500 care sanctiona forta si privilegiile nobilimii. Anarhia feudala se va diminua cand, dupa moartea in 1526 a regelui Ludovic al II-lea coroana ii revine lui Ferdinand I care facea parte din rasa de Habsburg nobilii din Germania si Austria se vor instala pe domeniile confiscate, autonomiile nationale vor fi suprimate, libertatea religioasa abolita, iar curtea transferata definitiv la Viena, o situatie care va duce timp de 3 secole pana in 1918, la pierderea autonomiei reale a tarii.Dupa stingerea dinastiei Arpadienilor 1301, in disputa care a urmat pentru ocuparea tronului Ungariei au intervenit Germania, Cehia, Polonia si regatul Neapolelui. Influenta curiei papale a facut ca dieta ungara sa-l aleaga pe Carol Robert 1308 1342 din dinastia de Anjou care domnea la Napoli. Sub acest rege si sub succesorul sau Ludovic I m. 1382, care a unit coroana Ungariei cu cea a Poloniei, anarhia feudala a incetat. Puterea regala sprijinita de mica nobilime si mijlocie, precum si de orase s-a consolidat, fara sa realizeze insa pe deplin centralizarea statului.Pe plan intern, codul de legi din 1351 a instituit proprietatea ereditara asupra pamanturilor, intarind dominatia absoluta a nobililor asupra taranilor iobagi. In politica externa regii unguri din dinastia de Anjou, bazandu-se pe uniunea lor dinastica cu Polonia si cu regatul Neapolelui, au urmarit sa-si extinda influenta de la Marea Baltica pana in stramtoarea Messina si in Peninsula Balcanica. Cu ajutorul papei dar si prin interventii armate Ludovic I a transformat o serie de state italiene in posesiuni vasale. Chiar si Venezia a fost silita sa-i plateasca un tribut anual . Campaniile militare din Italia si cele contra statelor slave de sud au impiedicat, ca urmare, centralizarea temeinica a statului. La aceasta au contribuit, in sec. XV, si rascoalele taranesti si orasenesti din diferite regiuni ale Ungariei si mai ales din Transilvania, provocate de intarirea sistemului feudal, soldandu-se cu restabilirea oligarhiei nobiliare. Ofensiva otomana impotriva Ungariei 1438 a impus o apropiere a acesteia de statele slave, in vederea unei rezistente comune. In 1440, regele polon Vladislav III a fost chemat sa ocupe tronul Ungariei. Ioan de Hunedoara, comandantul armatelor ungaro-polone, a repurtat o serie de victorii contra invadatorilor otomani, inclusiv dupa infrangerea de la Varna din 1444, unde a cazut si regele Vladislav III in batalia, decisiva, de la Belgrad 1456. Impotriva incercarilor imparatului german Frederic III de a ocupa tronul Ungariei, a fost ales rege Matei Corvin 1458 1490. In interesele nobilimii maghiare si sub influenta papalitatii, acesta a atacat Cehia, anexand provincia Moravia. Succesele sale militare si politica sa interna au contribuit considerabil la centralizarea statului dar abandonarea politicii de apr...
Download