...in Basel, care a dus la o noua schisma 1439-1449. Pe de alta parte, angajarea papilor in restaurarea principatului temporal cu ajutorul unor aliante politico-militare mecenatismul fastuos si monden prin care cautau sa asigure stralucirea resedintei pontificale luand in serviciul lor umanisti si artisti preocuparea lor de a-si spori in loc de a-si reduce veniturile, pentru ca in felul acesta sa-si poata realiza politica de mecenati in concurenta cu membrii colegiului cardinalilor, nu mai putin iubitor de fast, - toate aceste motive ii faceau pe papi indiferenti daca nu chiar de-a dreptul contrari unei politici de reprimare a abuzurilor asa cum se cerea insistent si din mai multe parti M. Bendiscioli.Cei doi papi umanisti de la mijlocul secolului al XV-lea, Nicolae V m. 1455 si Pius II m. 1464, avusesera un inalt simt al responsabilitatii fata de pozitia lor, pastrandu-si cu demnitate prestigiul. Cu Sixt IV, insa, care ocupa scaunul papal in 1471 si il va detine timp de 13 ani, declinul moral al papalitatii incepe si continua in ritm rapid. Inteligent, energic, ambitios, noul papa s-a angajat in combinatii si intrigi politice in interesul nepotilor sai, implicandu-se in conflictele interne ale Florentei care au dus la asasinarea lui Giuliano dei Medici precum si in viata politica a Venetiei, incitand republica la un razboi, ajutand-o, apoi abandonand-o si, in cele din urma, pedepsind-o cu excomunicarea in timp ce la Roma Sixt IV isi persecuta cu cruzime inamicii indeosebi nobila familie Colonna. Impins de ambitia de a da stralucire si glorie pontificatului sau, a adus la curtea papala renumiti eruditi straini pe umanistul grec Arghiropoulos, pe Reuchlin, pe Regiomontanus a reorganizat Biblioteca Vaticana si a construit Capela Sixtina, decorata de cei mai mari pictori ai timpului Botticelli, Perugino, Signorelli, Pinturicchio, Rosselli, Ghirlandaio pe de alta parte Sixt IV a promovat la curtea sa luxul extravagant, nepotismul si simonia.Urmasul sau Inocentiu VIII m. 1492, genovez inrudit cu familia Doria, era un caracter slab, tolerand la curtea sa imoralitatea, simonia, abuzurile vehement condamnate de Savonarola. Tata a doi fii nelegitimi, se ocupa mai mult de interesele familiei sale decat de treburile Bisericii. Spirit obtuz, era total dezinteresat de viata culturala. Dar marea sa eroare a constituit-o bula din 1484, care autoriza, justifica si chiar incita tribunalul Inchizitiei la persecutiile cele mai teribile impotriva vrajitoarelor zecile de mii de victime din urmatoarele trei secole si-au datorat martiriul direct sau indirect bulei lui Inocentiu VIII. Spaniol de origine, Rodrigo de Borja, devenit papa Alexandru VI Borgia 1492-1503 printr-un notoriu act de simonie care a indignat intreaga lume catolica a fost ales papa cumparandu-i pe cardinali, si a concentrat toate preocuparile asupra promovarii pozitiei si intereselor celor patru fii ai sai, extinderii si consolidarii statului papal, chiar prin tradari si crime oribile, ramase legendare si unice in istoria papalitatii. Aliindu-se pe rand cu cele partide rivale cu guelfii Orsini si cu ghibelinii Colonna pentru a-i trada succesiv fara nici un scrupul a-i domina si reprima cu o rara cruzime papa si-a creat un intins stat pontifical, cu ajutorul sadicului sau fiu Cesare. Complet indiferent in problemele credintei, chiar plictisit de slujbele religioase si testand predicile, Alexandru VI nu era deloc preocupat nici de infrumusetarea Romei sau a palatului Vaticanului. A delapidat sume imense pentru a crea o armata puternica dar si pentru nesfarsitele banchete si orgii de la curtea sa. La toate acestea, sub pontificatul sau curtea papala a adaugat coruptia, simonia vanzarea de indulgente, de functii episcopale, de numiri de cardinali, etc., - lunga serie de sacrilegii, asasinate si totul, intr-o ambianta de luxurie revoltatoare.Dupa scurtul interludiu al pontificatului lui Pius al III-lea, tronul papal i-a revenit lui Iuliu I...
Download