...e acestei parti, autorul tratase despre factorii fizici influenta climei si a terenului. Considerand materia foarte vasta si variata autorul precizeaza modul de abordare al capitolelor acestei carti ca punand accent pe ordinea lucrurilor mai degraba decat detalierea lucrurilor insesi. Ca o introducere de asemenea se pune accent pe importanta relatiei dintre lege ca emanand de la organele superioare si cei carora le sunt destinate aceste legi, care pot, dupa caz, sa le respinga, sa se adapteze lesne sau anevoios la ele sau poate chiar sa izbugneasca intr-o revolutie deoarece oricat de bune, respectiv bine intentionate ar fi acestea trebuie totusi sa fie adaptate climei, terenului si gandirii poporului respectiv. Ca exemple aduse de Montesquieu ar fi neadaptatea neamurilor germanice la justitia romana ori partii care avand un rege educat la Roma s-au revoltat neputandu-se adapta la faptul ca el era binevoitor cu toata lumea si accesibil tuturor. Astfel libertatea unui popor care nu este invatat cu ea poate fi chiar daunatoare. Dar opusul libertatii este tirania. Aceasta in conceptia lui Montesquieu este de doua feluri una reala, care consta in violenta guvernamantului, si una de opinie, care se face simtita atunci cand carmuitorii statornicesc randuieli ce vin in contradictie cu modul de gandire al unui popor. Spre exemplu imparatul Augustus dorind sa ia numele de Romulus , renunta la aceasta intentie deoarece temerea poporului ce el ar putea deveni rege era foarte mare, de asemenea romanii doreau sa-si pastreze manierele, nu sa le adopte pe cele ale popoarelor din Africa si Orient. Oamenii sunt, deci, condusi de mai multe lucruri clima, religia, legile, maximele guvernamantului, pildele trecutului adica traditiile, moravurile, manierele. Ca rezultat al tuturor acestora se formeaza un spirit numit spiritul general al unui popor. Cu cat actioneaza mai puternic la un popor una din aceste cauze cu atat slabeste mai mult influenta celorlalte. Spre exemplu natura si clima influenteaza in mod exclusiv pe salbatici, maximele guvernamantului si vechile moravuri erau precumpanitoare la Roma . Ideea modificarii spiritului general al unui popor este total respinsa de catre autor. El ia exemplul poporului francez pe care il considera un popor cu firea sociabila, cu inima deschisa, avand bucuria de a trai, gust, usurinta in a impartasii gandurile un popor vioi, agreabil, vesel, uneori nesocoti, adesea neretinut, avand curaj, generozitate, sinceritate si o anumita ascutime a simtului onoarei deci nu ar fi un lucru rau ca prin legi tiranice sa se limiteze virtutile unui asemenea popor Sa se ingradeasca de exemplu libertatea femeilor, prin legi de limitare a luxului si indreptare a moravurilor, pierzand astfel farmecul si spiritul natiunii si acea politete care atrage si pe straini Accentul este pus dupa cum am vazut pe ideea ca fiecare popor trebuie lasat precum natura la inzestrat deoarece ea pe de o parte i-a dar virtuti dar pe de alta parte l-a facut sa greseasca in mai tot ce face. Lipsa de retinere vorbind tot de poporul francez a acestui popor adunata cu un pic de malitie face ca legile ce ar stanjenii firea normala a lui limiteze firea normala sociabila. Ca urmari ale sociabilitatii Montesquieu obseva ca diferitele popoare ale caror culturi interactioneaza au ca rezultat o mai buna perfectionare a gustului unui popor, deoarece datorita climei care face unui popor sa-i placa relatiile sociale, acesta devine predispus la schimbari iar aceasta predispozitie duce la formarea gustului sau. Totusi autorul tine sa precizeze ca din societatea femeilor care in dorinta lor de a place celorlalti, si incurajate de ceilalti pe care ii incanta sa placa femeile, se nasc podoabele si moda, care datorita spiritului frivol al poporului se dezvolta neincetat prin comert si spiritul de a face comert. Se impune precizarea ca termenul de moda la Montesquieu are si un al doilea sens si anume de coruptie care duce la dezvoltarea unui com...
Download