... fie ambulant, fie, mai ales,stabil, dupa cum dovedesc depozitele de obiecte de bronz de la Uioara de Sus circa 5810 obiecte in greutate de 1100 Kg ori Gusternita.In epoca bronzului se produce prima diviziune sociala amuncii, intre triburile de agricultori si pastori, ceea ce va impulsionaschimbul de produse. Apare, alaturi de stravechea proprietate colectiva si proprietatea privata, de familie, apoi o diferentiere de avere in interiorul triburilor si se desprinde o patura bogata, influenta,aristocratia tribala. Epoca fierului se imparte in doua varste Hallstatt 850 - 400 i.H Latne intinsa din punct de vedere arheologic pana la 106 d.H, dar sub aspect social - economic si politic - ca epoca a comunei primitive - se sfarseste odata cu constituireastatului geto - dac, circa 80 i.H. Se prelucra si aurul,marturie in acest sens fiind tezaureleaflate la Persinari si Hinova.Epoca fierului este foarte bogata in progrese datorita utilizarii acestui metal, mai performant decat bronzul.Se practica toate mestesugurile si ocupatiile din epoca bronzului, si in plus, metalurgia focului, dar definitoriu este ca asistam la cea de a doua mare diviziune a muncii, la desprindereamestesugurilor de agricultura, respectiv de cresterea vitelor. Schimbul de produse devine mai intens si se poate vorbi, deja, de o productie inca redusa destinata schimbului. In acest context incepe utilizarea in partile noastre a monedei pe la mijlocul epocii. In cursul primei varste a fierului se petrece un fenomen de larg rasunet si cu urmari fecunde pentru stramosii nostri, mai precis mareacolonizare greaca, cand sunt fondate coloniile Histria, Calatis si Tomis. Aceste colonii grecesti si-au adus aportul la dezvoltarea fortelor de productie ale bastinasilor, la intensificarea vietiieconomice, a comertului, grabind prin aceasta procesul de destramare a comunei primitive in societatea geto - daca.Mestesugurile. In viata economica dacica metalurgia fierului dar si a bronzului si mineritul, bazate pe zacamintele subsolului si in corelatie cu necesitatile mereu crescande de societati au cunoscut overitabila inflorire, vestigiile arheologice de la Doboseni, Madaras,Balan, Sarmizecetusa, Costesti, Tilisca, Racatau fiind extrem de graitoare in acest sens. Alte mestesuguri practicate cu pricepere de geto - daci dulgheria, tamplaria, olaritul cu roata, cojocaritul, tesutul, s.a.Impunatoarele constructii civile, militare si religioase vezi, de pilda, complexul din Muntii Orastie vadesc puterea de creatie si originalitate in domeniul arhitecturii. Comertul si circulatia monetara. Dezvoltarea economica adeterminat cresterea volumului produselor destinate schimbului, inclusiv a comertului cu zonele vecine. In aceste schimburi incepe sa se foloseasca, pe langa moneda macedoneana emisa de Filip al II lea si Alexandru cel Mare, moneda locala. Inceputurile monetariei dacicese plaseaza in secolul al III-lea i.H. si in prima jumatate a veacului urmator se bat si imitatii dupa tertadrahme si se emite o moneda divizionara de tipul drahmei. Dintre monedele straine se utilizau inmod curent denarii republicani romani. De altfel, acestia au devenit din vremea lui Burebista, cand inceteaza emisiunile monetare dacice traditionale, monede copiate perfect de emisiunile monetare ale statului dac, fapt reliefat de stantele descoperite la Brasov ori Tilisca. In cadrul schimburilor comerciale externe primatul l-a detinut relatiile dacilor cu lumea elenistica si mai apoi cu cea romana, economia acestor parteneri fiind oarecum complementara. Ceea ce dorim sa subliniem este ca din aceste schimburi intense au beneficiat toti partenerii, castigul fiind avantajos in egala masura.Structura economiei Daciei se baza pe existenta comunitatilor satesti. Acestea datorau monarhului, stapanitor al intregului pamant,plata unui tribut global, fixat pentru intreaga obste, nu defalcat pefamilii componente. Tributul era strans de imputernicitii speciali ai puterii centrale....
Download