...cordarea unui sprijin reciproc in lup- ta impotriva aristocratiei senatoriale. Ales consul, Caesar adopta in 59, in ciuda opozi- tiei senatoriale, o serie de legi favorabile itereselor triumvirilor. In calitate de proconsulobtine in 58 guvernarea, pentru o perioada de 5 ani, a Galliei Cisalpine,a Galliei Trans-alpine si a Illyricumului. Casatoria in 59 a fiicei sale Iulia cu Pompei contribuie la inta- rirea legaturilor dintre cei doi oameni politici. Intrevederea de la LuccaEtruria dintreCaesar, Pompei si Crassus se icheie in aprilie 56 prin reinnoirea trimviratului si estom- parea tensiunii reinstalate intre Crassus si Pompei. Se decide ca acestia doi sa ocupe in 55 consulatul, iar lui Caesar sa-i fie prelungita cu 5 ani autoritatea in provinciile sale.Influenta de care se bucurau triumvirii la Roma face ca, in ciuda opozitiei senatoriale inversunate, planul de la Lucca sa fie transpus aidoma in practica. In 55 lui Pompei i seacorda pentru 5 ani guvernarea provinciilor din Spania, iar lui Crassus, Siria. In 58, incalitate de guvernator al Galliei Narbonensis, Caesar profita de apelul lansat de galii amenintati de suebii lui Ariovist, care este obligat sa se refugieze peste Rin in Germania.In 57 cucereste N si NV Galliei, reprima in anul urmator o rascoala a venetilor si mo-rinilor, apoi anexeaza Aquitania. Cele doua expeditii organizate in 55 si 54 in Brita- nnia, precum si traversarea Rinului in 55 si 53, cand intrerupe primele incursiuni roma- ne in Germania, desi nu aduc castiguri teritoriale, starnesc un puternic ecou la Roma sporindu-i popularitatea. Marea rascoala din 52 a galilor, sub conducerea arvernuluiVercingetorix, pune in pericol intreaga cucerire,dar,gratie geniului militar a lui Caesar,fortele rasculatilor sunt infrante la Alesia. In 51 sunt reprimate ultimele rezistente, realizandu-se astfel cucerirea intregii Gallii, iar Caesar incheie redactarea celor 7 cartiale lucrarii sale Commentarii de bello Gallico. Moartea lui Crassus la Carrhae53, intensificarea framantarilor sociale si politice la Roma, soldate cu cvasi-neintrerupte lpte de strada intre populari si optimati si cu a-propierea lui Pompei de pozitiile aristocratiei senatoriale, care solicita rechemarea luiCaesar din Gallia, duc, indeosebi dupa desemnarea lui Pompei in calitate de consul sine collega52, la instrainarea de Cesar si la creearea unei stari de incordare intre cei doi oameni politici. Incercarile lui Cicero, din 50, de aplanare a conflictului care se profila, esueaza.Printr-un senatus consultum ultimum, Caesar este demis la 7 ianuarie 48 din functiile sale,iar Pompei este insarcinat cu puteri dictatoriale in vederea aparariirepublicii. Trei zile mai tarziu, in noaptea de 10 ianuarie, Caesar traverseaza cu legiu-nile sale Rubiconul, hotarul dintre provincie si metropolaAlea iacta est,declansandrazboiul civil care va dura peste 4 ani. Surprins de rapiditatea inaintarii lui Caesar, Pompei este obligat sa se refugieze la 17 martie 49 de la Brundisium in Grecia, unde in-cepe concentrarea de forte in vederea recuceririi Italiei. Pentru a-si asigura spatele, Caesar se indreapa intai impotriva concentrarii de forte pompeiene din Spania 7legi- uni pe care le infrange la 2 august 49 in batalia de la Ilerda. Debarcat apoi, la 5 ian. 48, in Epir, este antrenat intr-un adevarat razboi de pozitii la Dyrrachium dupa stra-pungerea incercuirii lui Caesar are loc in Tesalia, la Pharsalos, batalia decisiva 9 aug.48 infrant, Pompei se refugiaza in Egipt, unde este asasinat la 28 septembrie din ordi-nul regelui Ptolemeu XIII. Caesar, care-l urmarise pe Pompei in Egipt, ocupa Alexan - dria si intervine in conflictul dinastic sprijinind-o pe Cleopatra VII impotriva fratelui ei Ptolemeu XIII. In iarna ailor 4847, Caesar este asediat impreuna cu Cleopatra, in cita- dela Alexandriei de partizanii lui Ptolemeu si numai sosirea unor intariri din Asia Mica ii permite sa obtina victoria in batalia de pe Nil27 martie 47. Revenit in Asia Mica, unde Farnace II, fiul lui Mitrade VI, incerca sa recucereasca fostul regat al tatalui sau, il infrange pe acesta la Zela veni, vidi, vici, raporteaza el senatului. In octombrie 47 soseste la Roma, la 28 decembrie debarca deja in Africa de Nord, unde pompeienii concentrasera o puternica armata, pe care Caesar o infrange la 6 aprilie 46 in batalia de laThapsus. Revenit in iulie 46 la Roma, in noiembrie paraseste din nou orasul pentru a se deplasa pe frontul din Spania,unde fii lui Pompeius Magnus mobilizasera o puterni- ca armata. Batalia victorioasa de la Munda 17 martie 45 incheie definitiv razboiul ci- vil. Caesar ramane unicul stapan al statului roman. Dupa ocuparea Italiei in primavara anului 49, Caesar este desemnat dictator, in anii 48,46,45,44 este ales consul, in 48 dic-tator pe timp de un an, in 46 dictator pe 10 ani, pentru ca in februarie 44 sa fie numit dictator perpetuus. Paralelii sunt acordate puteri exceptionale si drepturi speciale.Dupa ce reuseste in 45-44 sa concentreze o putere cvasimonarhica, Caesar accepta si puterile exterioare acesteia. In pofica unei politici sociale lucide si abile, prin care in-cearca sa stabileasca un echilibru intre diferitele categorii sociale, Caesar subestimezarezistenta instituiilor republicane si animozitatea aristocratiei senatoriale, care vede inel simbolul tiraniei. La Idele lui martie15 martie 44, in preajma inceperii unei campa nii impotriva partilor, Caesar este asasinat intr-o intrunire a senatului din Roma de o conjuratie de circa 60 de senatori in frunte cu C.Cassius Longinus si M. Iunius Brutus.Testamentul sau il desemna ca mostenitor pe Caius Octavianus, nepotul sau. Om politicde o geniala fantezie si o vointa de fier, diplomat subtil si lucid, organizator stralucit, i-negalabil strateg si conducator de osti, Caesar ramane una dintre cele mai importante personalitati ale Romei antice si-si inscrie numele, alaturi de Alexandru Macedon si Hannibal, printre marii cuceritori ai antichitatii. Prin intreaga actiune, Caesar a preci- pitat in istoria romana trecerea de la sistemul republican la cel monarhic. Remarcabilaramane si creatia sa literara. Prezenta activa in viata spirituala a epocii, Caesar este autor de poezii, drame, cuvantari, considerat de Cicero drept cel mai important retor al vremii, scrisori, studii literare, pamflete politice, memorii apreciate in antic, astazi pier-dute. Cele 7 carti din Commentarii de bello Gallico si cele 3 carti din Commentariide bello civili se inscriu se inscriu printre creatiile majore ale prozei latine.EYvIUVm!j6BCJsmHphsH6BCJsmHphsH6BCJsph56BCJ tsph3f56BCJtsphYssmrs...
Download