...el mai inalt rang acela de logofat pe care il va atinge la apusul vietii. Perioada de mai bine de jumatate de veac in care autorul traieste se caracterizeaza prin framantari sociale a maselor populare pricinuita de intretinerea exploatarii feudale sub influenta dezvoltarii economiei de schimb. Aceasta crestere a avantului revolutionar, in special a maselor de negustori, mici proprietari de fabrici si ateliere mestesugaresti, despre care Dinicu Golescu mentioneaza in cartea sa Insemnare a calatoriei mele , fac sa se simta apropiata prabusire a oranduielii feudale intrate in descompunere.Miscarea din 1821 a dat luptei politice a fortelor sociale care nazuiau spre libertate si progres un nou avant. Se proclamau principii cu totul necunoscute pana atunci in barile Romane domnul sa conduca cu ajutorul sfatului tarii, libertate individuala, a muncii si a comertului, egalitatea cetatenilor in fata legii. Acestea nu s-au putut infaptui din cauza boierimii feudale care simtidu-si din ce in ce mai periclitata situatia politica cere sprijinul puterilor straine. Martor al unor evenimente sociale si politice importante Dinicu Golescu si-a insusit unele idei inaintate ale epocii sale sprijinindu-le cu insufletire. Dar pentru realizarea lor, el va recomanda calea pasnica a reformelor initiate de boierii generosi. Daca parerea aceasta nu reprezenta decat o iluzie sau o falsa solutie, nu e mai putin adevarat ca, prin activitatea sa culturala , Dinicu Golescu s-a afirmat ca un carturar cu dragoste de popor si progres. In 1821 rascoala la determinat sa se retraga peste munti, la Brasov, asa cum au facut si altii. La Brasov, Dinicu Golescu a pus bazele unei societati secrete, ce avea drept scop desfasurarea unei activitati culturale cu un caracter democratic si patriotic. In 1824 incepe calatoria lui prin Occidentul luminat, povestita in cartea sa Insemnare a calatoriei mele , de idealuri franceze , catre Munchen si Geneva pentru a-si da la scoli straine cei patru copii ce vor lua parte la revolutia de la 1848. Imbracat in giubea cu blanuri de samur, pe cap purtand chiulaful de mare logofat, el strabate pana in centrul Europei, trecand prin Cluj, Buda-Pesta, Viena, Triest, Milano si cantoanele Elvetiei. Manat de curiozitatea celui ce vrea sa se instruiasca, intra in biblioteci, pinacoteci, muzee de istorie naturala, teatre, scoli, piete, parcuri, bai publice, etc, minunandu-se de multimea institutiilor de folosul obsatesc si marimea lor. Discuta cu negustorii despre mijloacele de dezvoltare a comertului. In jurul Vienei il impresioneaza multimea si vastitatea parcurilor publice, numarul mare de lostarii, circuri, pinacoteci sau palate grandioase. La Triest face baie in Marea Adriatica. Se plimba pana la Venetia in care nu-l impresioneaza insa ahitectura si patima anilor pe ziduri, si aspectul decrepit al orasului. Fara indoiala Dinicu Golescu nu e un calator pregatit sa aprecieze valorile artistice intalnite in drum. Avea insa deschidere in suflet pentru ce era nou. Intors in tara in 1826, Dinicu Golescu deschide o adevarata campanie de reforme culturale infiintand exemplu in 1830 a infiintat o scoala pentru fete pe modelul celor din Europa si refacand scoli cea din Golesti, editand manuale pentru uzul elevilor. In 1830 moare ostenit dupa creearea unei harti statistice a barii Romanesti. Stradania lui plina de luminoasa ravna pentru propasirea poporului nostru este comparabil cu lupta altor carturari de seama din trecut care si-au dat contributia pentru progresul patriei noastre. Printre multele orase foarte frumoase ce viziteaza prin Europa, Dinicu Golescu priveste cu multa admiratie orasul Venetia care in ochii lui, desi i-si spune varsta zidit acum o mie trei sute de ani, reflecta inca o civilizatie demna de luat in seama. Cand partrunde in oras vede casele vechi cu arhitectura veche, fiecare casa parca are o istorie a ei de povestit, o asa variatie de stiluri arhitectonice, in frunte cu palatul Dogilor care este cea...
Download