...ind, in 1872, prim-procuror al Tribunalului din Iasi, iar din 1883 s-a integrat, ca profesor, Universitatii din Iasi, avand preocupari intelectuale multiple. Istoric, filozof al istoriei, economist, literat, pedagog, jurist, sociolog, profesor, Alexandru D. Xenopol a fost ales in 1893 membru titular al Academiei Romane. Intre 1898-1901 devine rector al Universitatii din Iasi. Ca om de stiinta, cu deosebire pentru domeniul istoriei, in 1900 era membru de onoare al Societatii de Arheologie din Bruxelles, urmand acelasi titlu primit de la Societatea Academica din Cernauti 1901, membru al Institutului International de Sociologie 1903, titular al Academiei de tiinte Morale si Politice din Paris 1914, vicepresedinte al Societatii de Sociologie din Paris 1916.Pentru istoriografia romaneasca, Alexandru D. Xenopol este un adevarat corifeu al modernismului, plasat, ca temporalitate, intre Independenta si Marea Unire. In lucrarile sale a analizat, pe baza unei ample documentari, traditionalitatea autohtonilor in contextul antichitatilor europene, apoi structurile medievale, evenimentele de seama din secolele XVIII-XIX, toate acestea regasindu-se in opera sa fundamentala. Primele decenii ale veacului XX, judecate cu maturitatea si eruditia savantului de renume mondial, sunt, de asemenea, reliefate in scrierile sale.S-a aflat intotdeauna intr-un fertil dialog cu invatatii renumiti ai Europei, prin intermediul forurilor stiintifice istorice, care i-au acordat deseori premii de excelenta, alaturi de Academia Romana. A murit la 27 februarie 1920 in Bucuresti. Inca din anii de inceput ai activitatii stiintifice, Alexandru D. Xenopol s-a remarcat prin analize istorice, cu valoare incontestabila, publicate in revista Convorbiri literare. Dintre acestea se impune scrierea Teoria lui Resler. Studiu asupra staruintei romanilor din Dacia Traiana, aparuta in 1884 300 de pagini. Pe aceeasi tema a publicat la Paris, in 1885, lucrarea O enigma istorica. Romanii in Evul Mediu. Sunt demonstratii veridice privind temeinicia, pe baza criticii moderne, a autohtoniei si continuitatii romanilor in spatiul nostru traditional, carpato-dunarean. In perioada 1888-1893, Alexandru D. Xenopol a tiparit la Iasi opera fundamentala Istoria Romanilor din Dacia Traiana, avand sase volume si totalizand aproape 4000 de pagini. Este prima prezentare sistematizata, analitica si complexa a istoriei romanilor, din toate provinciile traditionale, incepand tratarea problematicii din cele mai vechi timpuri pana la unirea din anul 1859. In scopul finalizarii acestei sinteze, autorul a realizat cercetari indelungate in arhive si biblioteci din tara ori din strainatate, publicand anticipat diverse studii referitoare mai ales la izvoarele si institutiile istorice romanesti.In elaborarile sale surprinde structurile societatii romanesti, dinamica evenimentelor, cauzalitatea si finalitatea acestora. De asemenea, prezinta aspecte fundamentale proprii vietii sociale, economice, politice, administrative, culturale si religioase, definitorii pentru romani, urmareste evolutia activitatii umane, productiile si bogatiile acestui spatiu geo-istoric, reliefeaza categoriile sociale, starea si evolutia taranilor, mestesugarilor, breslasilor, targovetilor, orasenilor sau a marilor proprietari funciari. Un loc important se acorda structurilor institutionale, proprii statelor romanesti, cum au fost cele integrate activitatilor juridice, financiare, scolare, cutumiare, militare, intelectuale, face referiri la stiinta, biserica, la politica interna si externa.O asemenea vasta problematica este integrata analizei de ansamblu asupra spatiului romanesc, evolutiei continue si unitare a acestuia, din antichitate, pana in etapa moderna. Cercetarile si concluziile sale demonstreaza crezul istoricului in adevarul referitor la Staruinta neintrerupta a romanilor in Dacia Traiana , din trecut s-a dezvoltat prezentul, si care este directiunea ce apartine viitorului .Abordand import...
Download