...nt de a vizita pentru a vedea cu ochii lor locurile in care a trait si a patimit Isus. Dupa anul 980 valurile de pelerini s-au succedat intr-una, din ce in ce mai numeroase. Multi pelerini erau inarmati deoarece trebuiau uneori sa poarte adevarate lupte cu musulmanii.Cruciadele au fost operatiuni militare de cea mai mare anvergura pe care le-a intreprins Occidentul medieval. considerate mult timppana catre 1800 exclusiv sub aspect religios, in realitate aceste expeditii au avut drept cauze si rezutate elemente de natura diferita sociale, economice, politice, morale, desi au fost mobilizate sub lozinca razboiul sfant, de eliberare a Ierusalimului si a Mormantului Sfant de sub ocupatia paganilor musulmani. Obiectivul declarat al papalitatii organizand o cruciada era acela de a da posibilitatea pelerinilor sa viziteze Sfantul Mormant si locurile sfinte deci de a le elibera de sub stapanirea paganilor. Regii si marii baroni urmareau ca prin participarea la cruciada, sa-si sporeasca posesiunile si sa-si consolideze influentele politice si militare. Micii feudali si cavalerii ramasera multi dintre ei fara feudedin cauza sistemului de mostenire or, in tarile din Orientul Mijlociu , posobilitatile castigarii unor mari domenii erau nelimitate. Negustorii marilor orase din Occident erau si interesati sa-i elimine pe rivalii lor bizantini.In sfarsit, pentru marea masa de tarani, a pleca in cruciada insemna a scapa de saracie si de grele obligatii feudale, de foametea cauzata de iernile aspre si de numerosii ani de secetainsemna a scapa de jafurile la care erau supusi in fiecare an de razboaiele dintre feudali , precum si de teribilele epidemii de care suferise indeosebi Franta. Cei care porneau in cruciada erau liberi sa-si paraseasca stapanii, erau scutitide dari si de plata camatei, datoriile le erau amanate, erau dezlegati de juramantul facut creditorilor lor. Biserica le acorda dreptul de a fi judecati numai de forurile ecleziastice, nu de cele senioriale, le promitea protectia bunurilor si familiilor lor, iertarea pacatelor savarsite iar celor ce vor muri in razboiul sfant, fericirea Raiului. Pe uscat , titnerarul clasic al cruciatilor trecea din Occident de-alungul Rhinului si a Dunarii , traversa campia panonica, apoi regiunea balcanica, trecand prin belgrad, Sofia, Adrianopol, pana la tarmul Bosforului apoi , din Constantinopol terceau in Asia Mica , pana ajungeau la Ierusalim. Cu toate acestea, erau posibile si alte itinerariiin prima cruciada cavalerii din sudul Frantei traversau Alpii, nordul Italiei, iar Dalmatia trecand prin Durazzosi coasta albaniei, se indreptau spre Constantinopol. O alta ruta terestra, urmata de cruciatii anglo-normanzi, traversa Franta , Alpii, strabateau Italia pana la Bari si Brindisi, de unde acestia se imbarcau si ajungeau la Durazzo si Ochrida.Durata prelungita a calatorieicel putin patru luni si jumatate se explica prin mijloacele de transport precare, prin drumurile foarte prost intretinute, lipsa sau raritatea podurilor,prin dificultatile tarversarii muntilor ori a vailor mlastinoase.Bandele inrmate de cruciati jefuiau tarile prin care treceau deoarece trebuiau duse lungi tratative pentru a lise permite sa traverseze chiar teritoriilecrestine sau bizantine.Din toate aceste motive itinerariile maritime erau net favorabile celor terestre.. Inca din anul 1099 orasul Pisa echipeaza 120 de corabii pentru a participa la prima cruciada . In anul urmator, venetienii trimit o flota de 10 corabii cu cruciati iar in 1122 , o flota de ne mai putin de 300 de corabii, sub comanda dogelui. In 1090 o escadra engleza il imbarca la Messina pe Richard inima de Leu si cruciatii sai, ajungand in luna iunie a aanului urmator la Tyr, dupa ce in trecere cucerise Ciprul de la bizantini.Durata traversarii era incerta 20 de zile de la Marsilia la Alexandria, 40 de zile de la Marsilia la Acra, 33 de zile intre Marsilia si Cipru. Corabiile masurau cam 30 de metri lungine, 12 latime si 5 inaltime, iar cruciatii calatoreau pe ele intr-o inghesuiala de nedecrisuneori numarul lor trecea de 1000 de oameni pe o corabie, sau alte ori acestia calatoreau impreuna cu animalele. Cruciada saracilorIn 1074, cand turcii seldjucizi au invadat Imperiul bizantin si Siria, masacrand populatia, distrugand sau profanand bisericile si lund in sclavie mii de crestini , papa Grigorie 7 si-a exprimat intentia de organiza o expeditie pentru eliberarea Ierusalimului, facand apel la principii crestini. Zece ani mai9 tarziu, papaUrban2 a lansat la conciliul din Clermont7 noiembrie 1095 apelul ca episcopii si abatii as predice cruciada si sa-i convinga pe toti oricarei clase sociale apartineau, cavaleri sau pedestrasi, bogati sau saraci sa porneasca sa elibereze Tara Sfanta. Predicile in favoarea cruciadei au gasit un ecou imens in marele largi populare, impinse la disperare de mizerie sau fanatizate de predicile , de promisiunile si de perspectivele unei viati mult-visate . nerabdatori fara sa astepte termenul fixat pentu plecarea peste 6 luni, a cavalerilor, mii de tarani di nnodul si sudul franteisi din Gemania apuseana, multi dintre fiind insotit de femei, copii si batrani , in care cu boi sau pe jos, neinarmatim, cu provizii insuficiente si fara bani, au pornit spre Ierusalim. Inrabdurlie acestei multimi dezorganizate si nedisciplinate, se aflau si multi oraseni saraci, calugari fugiti din manastiri, pelerini, aventurieri, vagabonzi, talhari, criminali si cativa cavaleri briganzi.O prima gloata de 1500 de oameni, condusa de Petru Eremitul , calugar, a traversat Germania, Ungaria, intrand pe teritoriul bizantin in Serbia, Bulgaria si au ajuns pe malul Bosforului. Un alt grup pornit din nordul Frantei sub conducerea altui predicator, Gauthier-sans-Avoir, urmand acelasi itinerar, s-a intalnit cu Petru Eremitul langa Constantinopol. Dupa ce i-a saftuit sa astepte sosirea cruciatilor cavaleri si in fata refuzului lor si a dezordinilor continui, imparatul Alexios Comnen i-a transportat pe celalalt mal al Bosforului. Aici 25000 de pelerini- cruciati au pornit sa ia cu asalt Niceea, fiind insa mamacrati de turci. Au ramas 3000 de supravietuitori care au fost salvati de flota bizantina si adusi in Constantinopol. Multimi asemenatoatre ca indisciplina si compozitie 12000-15000 de oameniau pornit concomitent cu primele jefuind orasele tarilor europie centrale sau masacrand evreii pana la urma au fost infrante de armata regelui sau de populatia pe care o jefuiau. Aceste mascari ce mase populare dezorganuzate, impropriu numite cruciada saracilor nu au nimic in comun cu expeditiile feudalilor care le-au urmat si au fost bine organizate si metodic conduse . Cruciada saracilor a compromis ideea de cruciada prin actinile lor reprobabile.Dar mase eterogene de necombatanti au insotit in continuare trupele cruciatilor. Prima cruciadaDapa incherea conciliului de Clermont, papa Urban al II-lea a lansat un apel catre intreaga Europa crestina, episcopilor revenindu-le obligatia de atransmite tuturor...
Download