...ident, un handicap ele ingaduie, totusi, cateva concluzii semnificative. Pe temeiul cercetarilor intreprinse in ultimele decenii, in special de I.I. Russu cercetari care se intemeiaza si pe comparatia cu limba albaneza, mostenitoare a vechii limbi ilire, care, la randu-i, era inrudita cu limba traca, deci si cu limba dacica s-au putut totusi stabili un numar de 160 de termeni romanesti care sunt de origine geto-daca. Acesti termeni privesc o arie foarte larga, incepand cu corpul omenesc beregata, buza, ceafa, grumaz, gusa, cu familia copil, prunc, zestre, cu locuinta vatra, catun, coliba, cu indeletnicirile agricole, pastoresti, viticole si piscicole mazare, tarina baci, brinza, minz, strunga, tap, tarc, urda, zara butuc, curpen, gordin, strugure balta, gard, cu mediul fizic magura, mal, cu flora brad, branduse, brusture, bunget, copac, gorun, leurda, mugure, cu fauna balaur, barza, ghionoaie, melc, mistret, naparca, ranza, soparla, viezure, zimbru, cu diferite actiuni a rabda, a speria, a zburda si alti termeni ciuca, teapa etc. Desigur, numarul acestor termeni va spori prin cercetarile ulterioare. Ele ne vor arata de asemenea si alte aspecte ale mostenirii lingvistice de pe acum se considera insa ca apartin acestei mosteniri sufixele atat de frecvente si de caracteristic romanesti -esc, -este omenesc, craiesc, barbateste, trupeste.Ni s-au pastrat pana azi de la daci in mod sigur cateva nume de ape in primul rand Dunarea care deriva dintr-un Dunaris dacic apoi Argesul din Arges-sos la Herodot, deformat Ordessos Birzava, al carei nume se regaseste in orasul dacic Berzobis. Somesul o inscriptie latina din tinuturile udate de acest rau vorbeste de Samus este sigur ca romanii au pastrat vechiul nume, autohton. Acelasi lucru cu Oltul , Aluta in izvoarele latine si cu Tisa. In izvoarele mai tarzii, apare sub forma Pathissus si Tisia. Muresul are foarte probabil o legatura cu vechiul Maris, pomenit de Herodot. Ampoiul reda un vechi nume autohton, printr-o forma intermediara latina Motrul este sigur dacic. Tot de la daci poate sa vie si Cerna, daca numele ei este identic cu acela al orasului dacic Tsierna, care se rnai gaseste in izvoarele istorice si sub forma Ptolemeu grecesc se pronunta in romaneste dz , Tierna Tabula Peutingeri-ana, Dierna inscriptie latina, Zerna Digestele lui Ulpianus. Adaugam ca orasul se afla chiar la varsarea raului in Dunare. Buzaul credem a fi iarasi dacic un izvor grec din secolul al IV-lea ne-a pastrat numele lui sub forma care poate fi foarte bine o transcriere gresita a lui M in greceste se pronunta b. De aceeasi origine dacica par a fi si numele raurilor Jiu, Gilort, Lotru, Ibru si Vedea.In ce priveste numele de localitati, siguranta n-avem pina acum decat pentru Abrud. Acesta deriva din Abruttus compara cu Abrittus din Moesia, pomenit in inscriptiile latine. Poate ca si Tapae, unde s-au dat cele doua lupte intre Decebal si romani sa se fi pastrat in numele satului banatean de astazi Tapia, dupa cum in topicele dobrogene Hirsova, Baroiu si Oltina s-ar putea sa regasim vechile Carsium, Berrhoe, Altinum transformarea lui a in o pentru ultimul exemplu o constatam in celebra inscriptie privind sfarsitul lui Decebal, inscriptie in care numele imparatului Traianus este redat Troianus. Cat despre capitala, Sarmizegetusa, si orasele mari Apullum, Napoca, Porolissum, Malva, Drobeta sau macar celelalte centre urbane, nu s-a pastrat nici un nume. Lipsa de continuitate sub acest raport nu trebuie sa mire asezarile urbane au fost doar acelea asupra carora s-au napustit popoarele navalitoare in primul rand ele au si disparut in primul rand. Dar, disparand viata municipala in Dacia n-avem in limba romana, cu exceptia termenilor cetate, din civitas si pamant din pavimentum, nici un cuvant care sa aminteasca aceasta viata municipala, institutiile sau functionarii ei era natural sa dispara si numele oraselor respec...
Download