...rintr-o serie intreaga de modificari locale sau generale incadrate in limbajul general in noiunea de alergie sau idiosincrazie care inseamna de fapt o reactivitate modificata a organismului faa de unii ageni externi. Metabolismul i nutriia Schimbul permanent de substane i energie dintre organism i mediu se numete metabolism i reprezinta funcia fundamentala a vieii. Incetarea metabolismului determina moartea organismului. Pentru a elibera energia ce se gasete acumulata in substanele alimentare au loc in organism reacii chimice, enzimatice in urma carora rezulta i substane care vor fi eliminate in mediul extern. Energia intrata in organism nu se pierde ci se transforma i se intoarce in mediu sub alte forme. Glucidele se gasesc in proporie mare in alimentele de origine vegetala Grau, porumb, orez, fructe, legume, zahar, miere i in cantitate mica in cele de origine animala lapte, carne in alimente ele se gasesc cu structura chimica diferita unele cu molecula mica, monozaharide glucoza, galactoza i altele cu molecula dubla, dizaharide maltoza, lactoza i in sfarit altele cu molecula foarte mare, polizaharide amidon, glicogen, celuloza. Glucidele nu pot fi absorbite in organism decat in urma digestiei care le transforma in monozaharide, singurele capabile sa strabata bariera intestinala, sa treaca in sange i sa ajunga la ficat. Aici o parte se transforma prin sinteza in glicogen ca substana de rezerva, iar o alta parte trece in circulaia generala pentru a fi folosite la nivelul esuturilor i organelor figura 1.Glucidele intra in compoziia citoplasmei i din ele se elibereaza aproximativ 60 din totalul energiei consumate de organism 1 g glucoza elibereaza 4,1 kcal. Eliberarea de energie se face prin oxidarea glucidelor la nivelul citoplasmei i transformarea lor pana la apa i dioxid de carbon. La nevoie i glicogenul de rezerva din ficat poate fi transformat in glucoza monozaharid i trecut in sange pentru consum. Nivelul glucozei in sange este meninut constant 1-1,5 g0. Cand glucidele sunt in exces ele se pot transforma in grasimi i se depun ca atare in organism. Glucidele trebuie sa fie in cantitate de 300-400 gzi, crescand la cei care depun eforturi fizice pana la 500-600 gzi. Lipidele se gasesc in proporie mare in alimentele de origine animala unt, slanina, carne de porc i in unele fructe alune, nuci. Ele n pot fi absorbite in organism decat dupa ce au fost descompuse in timpul digestiei sub forma de glicerina i acizi grai. Acetia trec in circulaia limfatica i sanguina resintezizandu-se sub forma de grasimi spe4cifice omului la nivelul citoplasmei celulare sunt oxidate pana la bioxid de carbon i apa, eliberandu-se o mare cantitate de energie 1 g de grasime elibereaza 9,8 kcal.. Alta parte din aceste grasimi se depoziteaza ca material de rezerva in celulele adipoase de sub piele sau in jurul unor organe rinichi, intestin de unde sunt mobilizate i folosite la nevoie. Necesarul de lipide e de 2-3 gkg corp in 24ore, dar poate crete la 4-5 gkg corp in caz de efort fizic intens sau clima rece figura 2.Proteinele se gasesc in alimente de origine animala carne, oua, lapte i vegetala fasole, mazare, linte, soia, etc.. Cele de origine animala se asimileaza mai uor in organism decat cele de origine vegetala. Proteinele sunt substane fundamentale pentru buna funcionare a organismului, ele nu pot lipsi din alimentaie. Pe langa rolul lor energetic ele au in special rol plastic formator contribuind la creterea organismului i la refacerea esuturilor distruse prin funcionarea i uzura organismului de asemenea ele intra in alcatuirea hormonilor, fermenilor, enzimelor i anticorpilor care au rol important in funcionarea i apararea organismului. Moleculele mari de protide sunt desfacute prin aciunea fermenilor, a diferitelor segmente ale tubului digestiv in aminoacizi, singura forma capabila sa strabata mucoasa intestinala i sa treaca in sange acetia ajung la celule i sunt folosii pentru sinteza protidelor proprii fiinei umane prin metoda atomilor marcai s-a constatat ca in timp toate protidele celulare sunt reinnoite alta parte din aminoacizi e oxidata pana la bioxid de carbon i apa, eliberandu-se energie 1 g de proteina elibereaza 4,1 kcal sau e folosita pentru sinteza glucidelor i lipidelor. Aminoacizii nu se depun sub forma de rezerva figura 3. Nevoile de protide sunt mai crescute la copii 3,5 gkg corp pe 24 ore, decat la adult 2 gkg corp pe 24 ore. Deoarece la primii procesele plastice formatoare ale organismului sunt mai intense. Apa constituie 70 din greutate corpului unui adult fiind repartizata in plasma sanguina, in lichidul interstiial, in limfa i in citoplasma celulara. In tineree organismul conine mai multa plasma paralel cu inaintarea in varsta organismul se deshidrateaza. Omul adult are nevoie de aproximativ 2- 2,5 l24 ore. Apa provine din 2 surse- din lichide i alimente ingerate- din oxidarea substanelor organice in procesul de dezasimilaie.In organism apa alcatuiete partea fundamentala a mediilor interne plasma sanguina, lichidul tisular i limfa are rol de solvent al substanelor care se absorb prin sange i limfa, transporta substanele dizolvate in ea la celule i ia din ele produii de dezasimilaie pe care ii duce la organele excretoare rinichi i piele, inlesnete toate reaciile chimice i oxidarile din organism avand rol de catalizator i ia parte la meninerea temperaturii constante a corpului prin evaporarea la nivelul pielii. Sarurile minerale insoesc apa fiind prezente in toate lichidele i celulele din organism, ele formeaza aproximativ 5 din greutatea corpului se elimina zilnic prin urina, transpiraie i fecale i sunt inlocuite odata cu hrana deoarece se gasesc in toate alimentele in proporii variabile. Sarurile minerale intra in organism sub forma de cloruri, fosfai, sulfai de Na, K, Ca, P, Fe, etc. Vitaminele sunt substane organice absolut necesare desfaurarii proceselor vitale in organism ele trebuie introduse odata cu alimentele deoarece in organism nu se sintetizeaza decat vitaminele D, K i B12. Vitaminele se gasesc numai in alimentele proaspete i lipsesc in cele conservate ele au un rol important in procesele de asimilaie a alimentelor, de cretere a organismului i servesc ca material pentru sinteza unor fermeni, sunt substane catalizatoare neavand nici un rol nutritiv, nici energetic. Fiecare vitamina are aciune specifica, lipsa ei producand anumite tulburari. Raia alimentara trebuie sa cuprinda atat substane energetice, cat i substane plastice i catalitice necesare organismului. àaaa0aaaSaiaiBoq IAB !!!!!siiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiuUsaacUacsaacsa
acacacUsaacUacaaBaaaaaaaaaaaa1aaaApà B!aa!KiNormalaaAiDefault Paragraph FontOHyperlinkb aaaiJTimes Ne RomanSymbolArialiTimes Ne Roman C...
Download