...e, care asigura in buna parte fluxul sanguin distal de stenoza.O parte din vasele colaterale sufera in conditii de ischemie un proces de vasodilatatie. Factorii care dirijeaza dezvoltarea circulatiei colaterale sunt produsii metabolici care apar la nivelul tesuturilor ischemiate cresterea debitului sanguin si a vitezei de circulatie, prin cresterea gradientului de presiune intre regiunile supra si substenotice probabil un reflex nervos ischemic.Simptomatologie. Semne subiective. Durerea este simptomul principal al ischemiei. Claudicatia intermitenta. Primul tip de durere semnalata. Ea nu apare decat la efort mers, disparand rapid dupa oprire, pentru a reveni, cu aceleasi caractere, la reluarea mersului si dupa o distanta comparabila cu cea la care s-a instalat anterior. Este resimtita de bolnav ca o crampa, strangere sau ca o simpla senzatie de greutate, localizata cel mai adesea in molet. Sediul durerii predominant in musculatura gambei este explicat prin localizarea preferentiala a leziunilor obstructive la nivelul arterei femurale. Durerea poate fi localizata la nivelul plantei, piciorului, la glezna, coapsa sau fesa, in raport cu sediul obstructiei arteriale, care este proximal fata de sediul durerii. Progresia rapida a indicelui de claudicatie distanta de aparitie a durerii sugereaza iminenta unei leziuni trombotice, cu ischemie severa.Durerile de repaus, dureri de decubit Laquez, traduc un grad mai mare de ischemie in aceste conditii fluxul sanguin nu este suficient nici pentru necesitatile nutritive ale pielii si tesutului subcutanat. Ele anunta de obicei iminenta tulburarilor trofice, a ulceratiilor si gangrenei. Durerile sunt localizate de obicei distal, la 1-2 degete care sunt mai cianotice sau la toate degetele, la intreg piciorul si mai rar la gamba. Senzatia dureroasa este mai mult de arsura sau de durere continua, raspunzand greu sau deloc la antialgice, dar ameliorandu-se evident in poziti decliva, cu gambele atarnate la marginea patului.Durerile de nevrita ischemica, dureri aproape permanente, neritmate de mers, adesea capricioase ele sunt resimtite initial ca parestezii, apoi ca arsura sau dureri lancinante sau ca o simpla greutate in membre. Uneori sunt destul de violente noaptea, impunand administrarea de opiacee. Durerile se intalnesc in arteriopatiile obstructive ale diabeticilor si sunt legate de arteriolita nervilor periferici.Semne obiective. La inspectia membrelor inferioare se constata paloarea accentuata care cuprinde planta, fata dorsala a piciorului si, eventual, treimea distala a gambei. Mai semnificative sunt paloarea si cianoza localizate la 1-2 deget. Prezenta permanenta a cianozei, localizata la unul sau mai multe degete, anunta iminenta unor tulburari trofice. Se poate consemna aparitia de tulburari vasospastice de tip Raynaud , asimetrice si strict localizate la cateva degete.Modificarile de culoare pot fi accentuate sau chiar puse in evidenta prin teste de postura. In caz de arteriopatie unilaterala, in pozitia de decubit dorsal, regiunea plantara a membrului bolnav este mai palida decat a membrului opus. Ridicarea membrului deasupra planului orizontal accentueaza paloarea, care se poate extinde si la gamba. Ischemia regiunii distale a membrului inferior poate fi evidentiata si prin testul Samuel bolnavul este asezat in decubit dorsal si efectueaza miscari de flexie-extensie a piciorului pe gamba mai bine cu gambele ridicate deasupra nivelului patului dupa un minut se examineaza fata plantara a piciorului si degetele de partea ischemica si se constata paloarea apoi se aseaza gamba in pozitie decliva si in cazul circulatiei arteriale normale pielea isi recapata coloratia anterioara in mai putin de 10 secunde. In arteriopatiile organice revenirea la normal a coloratiei in pozitie de declivitate se face cu intarziere. Un timp de recolorare de peste 30 de secunde indica o ischemie severa.Adesea, in afara oricarui test, se constata un eritem de declivitate la membrul...
Download