...or compozite la dintii posteriori a crescut ca o consecinta a dorintei pacientilor de a avea obturatii fizinomice, reactiilor de respingere a amalgamului si datorita atitudinii profilactice moderne si sanatatii orale imbunatatite, in special la pacientii tineri.Indicatii generale pentru cavitatiile de clasa a II-a, in speciali la tineri, pacienti motivati din punct de vedere profilactic, cei cu risc cariogen scazut si care isi mentin un standard ridicat al sanatatii orale. locale mai mult pe premolari decat pe molari privind extensia procesului carios sunt mai bune in managementul leziunilor mai mici decat mari, cand fortele ocluzale lipsesc sau sunt limitatemai frecvent pentru cavitatile de clasa I decat pentru cele de clasa a II-a.Sunt indicate si la pacienti care s-au dovedit in antecedentele lor a fi alergici la mercur. In comparatie cu amalgamul, tehnica de plasare este sensibila, rigida si de durata.Rasinile plastice necesita ca matricea sa fie foarte bine conturata si obligatoriu asociata cu o pana pentru a obtine un punct de contact acceptabil.Cand marginile gingivale ale cavitatii sunt localizate in cement sau dentina sau in amandoua, compozitul ferm ancorat la smaltul celorlalte margini are tendinta sa se contracte la prag cu aparitia unor goluri la acest nivel.ContraindicatiiDaca aceste leziuni carioase beneficiaza in general de indicatiile amintite pentru materialele fizionomice, raman cateva contraindicatii care, daca nu sunt respectate vor duce la esecul acestor restaurari imposibilitatea izolarii corecte si perfecte sunt zone profunde, subgingivale situate in cement, greu de izolat, preparat si restaurat.Prepararea cavitatii. Principii generalePrepararea cavitatii se face dupa curatirea mecanica a dintelui, alegerea culorii, izolarea campului operator si plasarea penelor intermediare in regiunea proximala gingivala ce ajuta la separarea dintilor pentru a compensa grosimea benzii, contribuind la realizarea unui punct de contact optimabsenta presiunii pe matrice in timpul plasarii compozitului, in comparatie cu presiunea in timpul condensarii amalgamului.Prezenta penei in timpul prepararii cavitatii este, de asemenea, un ghid pentru a preveni supraextensia planseului gingival.Atunci cand leziunea carioasa este primara si beneficiaza de indicatiile amintite pentru restaurarea cu compozite vom apela la o preparatie conventionala bizotata. Prezenta bizoului asigurao suprafata mai mare de adeziune permitand o conditionare a capetelor prismelor, crescand retentiareduce percolareacreste rezistenta peretilor si a dintelui in general.Avand in vedere ca prismele de smalt sunt paralele cu peretii cavitatii, se indica o bizotare cu o freza diamantata cu granulatie mare, in forma de flacara, pe o latime de 0,5 mm si la un unghi de 45. Preparatiile sub forma de sant sunt indicate in leziuni carioase situate imediat sub un punct de contact strans si punctiform, dar deasupra marginii libere a gingiei, cu evolutie preponderenta spre vestibular si lingual. Accesul este realizat dinspre peretele mai subtiat de evolutia procesului carios, cu freze sferice mici, diamantate.Esential in prepararea acestor cavitati este mentinerea pe cat posibil a peretelui opus directiei de acces, ca un mijloc care sa se opuna materialului in timpul condensarii.Pentru a creste forma iTVXd.LààalahvCJaJmHsHh6Kh6K5CJaJmHsHh6Kh05CJaJmHs
Hh0CJaJmHsHhCJaJmHsHh6KCJaJmHsHhXCJaJmHsHhvj5CJaJmH
sHhvjCJaJmHsHhvj5CJ aJ mHsHh5CJ aJ mHsHhvjhvj5CJ aJ mHsH iX, aa8dha8aagd0dhgd0aa8dha8aagd6Kaa8dha8aagdXaaF
dhaagdXaaFdhaagdXaaFdhaagdvjaa8dha8aagdvjadhagdvjfF
F...
Download