...functii specifice, dar toate componentele sale concura impreuna la realizarea unor functii proprii masticatia, deglutitia, fonatia, fizionomia etc.Masticatia apare din punct de vedere filogenetic la mamifere o data cu diferentierea grupelor dentare.Prehensiunea la mamifere a fost inlocuita de actiunea mainilor care manipuleaza diferite instrumente tacamuri ce sectoineaza alimentele inainte ca ele sa fie introduse in cavitatea orala.La om functia masticatorie incepe sa se desfasoare o data cu formarea arcadelor dentare temporale. Pana la varsta de 6 ani, la copil, predomina miscarile de propulsie-retropulsie ale mandibulei. Dupa cea de-a doua inaltare a ocluziei odata cu aparitia molarilor I permanenti over-bite-ul realizat de frontali blocheaza miscarile de propulsie ale mandibului. Toate componentele sistemului stomato-gnat incep sa se adapteze la noile dimensiuni si reliefuri ale arcadelor dentare si la o alimentatie heterogena care necesita contractii musculare mai ample si mai energice.Masticatia se desfasoara ca un act reflex cu control voluntar. In masticatia voluntara impulsul miscarii de coborare-ridicare a mandibulei pleaca din circumvolutiunea precentrala a lobului frontal spre celulele Betz primul neuron motor si de aici in nucleul masticator coordonator din punte care declanseaza miscarea de coborare-ridicare a mandibulei.In masticatia reflexa, impulsurile stimulatoare din diferite zone reflexogene ale cavitatii bucale ce iau contact cu alimentele trec prin primul neuron senzitiv al ganglionului Gasser de unde prin axonii acestuia descind in neuronul motor din punte care declanseaza coborarea mandibulei.Adultul prezinta un sistem automatizat de masticatie care are la baza reflexe conditionate aflate sub controlul SNC. Se descriu 4 tipuri de masticatieA. Tipul tocator la care predomina miscarile de coborare-ridicare ale mandibuleiB. Tipul frecator diductor la care predomina miscarile de lateralitateC. Tipul propulsor la care predomina miscarile de propulsie-retropulsieD. Tipul mixt cel mai des intalnit, unde apar toate tipurile de miscari.In cadrul procesului de masticatie se disting 2 timpi1. timpul mecanic de sectionare si fragmentare a alimentelor2. timpul fizico-chimic de insalivare si prelucrare enzimatica a alimentelor in vederea definitivarii bolului alimentar.1. Mecanica masticatieiTimpul mecanic al masticatiei are drept scop sectionarea si fragmentarea alimentelor introduse in cavitatea bucala.Prehensiunea si incizia alimentelor sunt acte functionale in cursul carora incisivii superiori pot atinge limita superioara a diafragmului Posselt.Pentru prehensiune, mandibula coboara din pozitie de postura atat cat este necesar prizei interarcadice a fragmentului alimentar. Prin ridicarea mandibulei dupa o traiectorie usor anterioara celei dupa care s-a facut coborarea , traiectul poate continua pana in pozitia cap la cap a incisivilor, urcand pe fetele palatinale ale frontalilor. Urmeaza ulterior pregatirea mecanica a alimentelor prin miscari de lateralitate care se desfasoara predominant pe una dintre hemiarcade. Miscarea de lateralitate a mandibulei se insoteste de obicei de o miscare laterala de translatie a condilului de aceeasi parte, evaluata la aproximativ 1,4 mm. Dupa Posselt, la aproximativ 80 din indivizi pregatirea alimentelor se face printr-o alternare de striviri pe hemiarcada dreapta si stanga la 12 masticatia este unilaterala si la 8 predomina miscarea de deschidere-inchidere, alimentele fiind fragmentate in acelasi ciclu masticator.Un om face masticatie 60-90 minute in 24 de ore 3-4 mese. Numarul miscarilor mandibulare de la debutul procesului masticator pana la deglutitie este aproximativ 60-70, variind de la un individ la altul. Prehensiunea si incizia alimentelor incluse in diagrama Posselt1-2 deschiderea pentru preluarea alimentelor2-3 ridicarea mandibulei3 pozitia cap la cap a incisivilor3-4 traseul de retropulsie cu contact dentarRolu...
Download